Studiu Reveal Marketing Research
Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research și-a propus să afle mai multe detalii despre modul în care românii percep și se raportează la detoxul digital (pauza de la mediul online și tehnologie), într-o lume în care viața digitală are un impact semnificativ asupra relațiilor interumane.
- Principalele motive de „deconectare” sunt reducerea stresului (50%), eliminarea distragerilor (44%) și protejarea vieții private (14%).
- 61% dintre români consideră că brandurile pe care le urmăresc și le apreciază ar trebui să promoveze mai multe momente de „deconectare”.
- 1 din 3 români ar fi atrași în mare și foarte mare măsură de un brand care promovează momente de „deconectare”, cum ar fi inițiativele de detox digital.
32% dintre românii din mediul urban au încercat, la un moment dat, un detox digital, iar 33% ar fi interesați să încerce acest proces
Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 32% dintre românii din mediul urban au încercat, la un moment dat, un detox digital, în special tinerii 18-24 ani (47%) și cei cu copii sub 18 ani (37% comparativ cu 29% în cazul celor fără copii).
Totodată, 43% dintre români își doresc în mare și foarte mare măsură mai mult timp pentru activități offline, în special cei între 25-34 ani (49%).
Majoritatea celor care au optat pentru un detox digital au luat o pauză de la mediul online și tehnologie pentru o durată de câteva zile (62%), în timp ce 20% au ales să se deconecteze pentru câteva săptămâni.
Referitor la impactul perceput asupra bunăstării, 66% dintre respondenți au raportat o influență pozitivă a detoxului digital, în timp ce 33% au menționat un impact neutru.
Pentru cei care au experimentat sau cei care manifestă interes pentru un detox digital, principalele motive de deconectare sunt reducerea stresului (50%), eliminarea distragerilor (44%) și protejarea vieții private (14%). Ca tendințe generale bărbații menționează stresul ca principal motiv pentru un detox digital într-o proporție mai mare (57%) comparativ cu femeile (43%). În același timp, eliminarea distragerilor este un motiv de deconectare semnificativ mai mare pentru tinerii cu vârste între 18-24 de ani (51%).
Îndreptându-ne atenția către cei 68% dintre români care nu au încercat detox digital până în prezent, jumătate dintre aceștia declară că ar fi interesați să ia o astfel de pauză de la viața digitală. Poate fi observat faptul că interesul este mai pronunțat în rândul femeilor (54% comparativ cu 44% dintre bărbați).
1 din 3 români ar fi atrași în mare și foarte mare măsură de un brand care promovează momente de „deconectare”, cum ar fi inițiativele de detox digital
47% dintre români menționează că sunt deranjați în mare și foarte mare măsură de reclamele pe care le primesc pe social media, în special bărbații (52% vs. 42% femei) și persoanele mature peste 55 ani (55%).
În ceea ce privește preferințele pentru campanii publicitare offline sau de tip „low-tech,” majoritatea românilor indică un interes deosebit pentru evenimente fizice (55%) și campanii pe ambalaje (30%). Aceste rezultate sugerează o preferință clară pentru experiențele directe și tangibile, care le oferă consumatorilor posibilitatea de a interacționa cu brandurile într-un mod autentic, departe de mediul digital.
În aceeași ordine de idei, 1 din 3 români afirmă că ar fi atrași în mare și foarte mare măsură de un brand care promovează momente de „deconectare”, cum ar fi inițiativele de detox digital. De asemenea, 61% dintre români consideră că brandurile pe care le urmăresc și le apreciază ar trebui să promoveze mai multe momente de „deconectare”, în special tinerii între 25-34 de ani (70%).
În ceea ce privește modul în care și-ar dori ca un brand să susțină procesul de „deconectare”, românii preferă propuneri de activități offline (33%), campanii fără reclame online (32%) și crearea de spații de relaxare (31%).
Mai mult decât atât, 23% dintre români declară că ar fi dispuși în mare și foarte mare măsură să cumpere de la un brand care susține activ pauze de la tehnologie, în special părinții cu copii sub 18 ani (29% comparativ cu 20% în cazul celor fără copii).
