Novakid, platforma de învățare a limbii engleze pentru copii, a examinat atitudinile a 500 părinți din România privind viziunile lor asupra utilizării recompenselor și pedepselor ca măsură disciplinară, se vede într-un comunicat remis presei. Rezultatele arată că pedeapsa este rar utilizată – doar 5% dintre îngrijitori implementează această abordare cu copiii lor. Metodele disciplinare pozitive, cum ar fi discuțiile și explicarea consecințelor, sunt preferate de peste 59% dintre îngrijitori. Rezultatele studiului sunt explicate de o psiholoagă a pentru copii, Dorota Czarnecka.
Părinții români par a fi unii dintre cei mai implicați din Europa. Există o presiune socială imensă asupra problemei disciplinei și, ca rezultat, ne găsim în fruntea țărilor europene, alături de Serbia și Portugalia, printre cele 42 de țări cercetate, unde epuizarea părinților din cauza problemelor stresante de parenting este mare.
Cu toate acestea, conform studiului mondial realizat la începutul lunii noiembrie 2023 de Novakid, care a vorbit cu 5000 de părinți cu copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 ani din 12 țări, românii sunt mulțumiți de abordarea lor în disciplinarea copiilor și, datorită conștientizării lor ridicate, se disting pozitiv față de alte țări în ceea ce privește creșterea celor mici.
Copilul tău nu te ascultă? Acest lucru nu reprezintă întotdeauna o problemă!
Pentru 64% dintre respondenți, această situație apare doar uneori, în timp ce pentru aproape 5% dintre părinți, este o întâmplare frecventă. Nu e de mirare – creierul unui copil are nevoie de timp pentru a se dezvolta și a dobândi abilități de comunicare, cum ar fi ascultarea activă și concentrarea. Totuși, părinții își pot ajuta copilul să dobândească aceste abilități mai rapid abordând situația într-un mod simplu și direct, care se potrivește capacității cognitive a copilului. De exemplu, în loc de generalizări de genul “Poartă-te frumos!”, este mai bine să definești clar așteptările și să spui: “Trebuie să dau un telefon important și am nevoie să fii liniștit, te rog. Nu alerga în jurul meu în acest timp, dar când termin apelul, poți continua să te joci.” În mod interesant, sondajul a relevat că 4% dintre părinți au spus că cel mic îi ascultă întotdeauna.
„Copiii care ascultă mereu de părinții lor nu sunt neapărat un fenomen pozitiv. Merită să ne amintim că nevoia de independență mereu în creștere – care vine odată cu vârsta – se manifestă prin acte de rebeliune. A nu fi de acord cu un părinte, deși uneori pare irațional, este un element natural al descoperirii propriei individualități. Uneori, acești copii ‘prea politicoși’ sunt de fapt cei ai căror încercări de rebeliune le-au fost suprimate prea aspru în trecut.” – explică Dorota Czarnecka, psiholoagă pentru copii, coaboratoare Novakid – platforma online de învățare a limbii engleze.
Motivele pentru care copiii nu-și ascultă părinții, așa cum sunt indicate de adulți în studiu, sunt destul de standard. Conform a 31% dintre ei, cauza poate fi interesul pentru altceva, în timp ce 33% indică o “rebeliune temporară”. Factori precum oboseala sau problemele de concentrare au apărut mai rar. Situația este similară și în alte țări – aproape 50% dintre părinții spanioli și germani au declarat interesul copiilor îndreptat către altă activitate.
Cum reacționează europenii la comportamentul nedorit al copiilor lor?
Aproape 61% dintre părinții intervievați de Novakid în România au indicat discuțiile și explicarea consecințelor ca metodă de gestionare a unei situații în care copilul nu ascultă, în timp ce 21% au declarat că folosesc disciplina pozitivă ca metodă preferată. 5% au recunoscut că așteaptă o îmbunătățire a comportamentului, în timp ce alți 5% dintre respondenți au folosit pedepsele ca o modalitate de a rezolva situația.
| Merită subliniat că, dintre țările chestionate, părinții germani și australieni sunt cei care au declarat cel mai des folosirea metodelor de disciplină pozitivă, cum ar fi încurajările, stabilirea unor limite clare și redirecționarea comportamentului. Polonia și Franța sunt în urma noastră în această privință. Franța (9%) și Polonia (17%) folosesc aceste tipuri de soluții mai rar. Reprezentanții acestor două națiuni recurg cel mai des la pedepse (13% în rândul părinților francezi și 12% în rândul părinților polonezi), precum luarea jucăriei preferate a copilului. “Deși poate părea că modul în care părinții abordează comportamentele nedorite ale copiilor lor nu are o legătură semnificativă cu dezvoltarea lor în general, acest lucru nu este adevărat. Conform cercetărilor [2], există o corelație între modul în care o mamă interpretează intențiile și comportamentul copilului său, modul în care reacționează și chiar abilitățile lingvistice ale copilului. Surprinzător, un stil parental “aspru” poate duce la mai multe probleme precum comportamente antisociale, impulsivitate sau agresivitate, precum și la rezultate mai slabe în dezvoltarea limbajului. În același timp, când copiii au aceste probleme, părinții tind să devină mai stricți, creând un cerc vicios. Exact de aceea, la Novakid, ne străduim să sprijinim părinții în diverse aspecte ale creșterii copilului, nu doar în cele legate de învățarea unei limbi străine” – a explicat Max Azarov, CEO și fondator la Novakid. Pedeapsă sau recompensă? Deși părinții moderni declară din ce în ce mai des că sunt împotriva pedepselor, tema recompenselor rămâne o problemă controversată. Unii susțin că este bine să încurajezi comportamentele dorite în acest mod, în timp ce alții cred că scopul unui părinte este să insufle anumite valori copilului, astfel încât acesta să fie ghidat de ele independent de orice formă de recompensă. “Așa cum a spus Alfie Kohn, recompensele și pedepsele sunt două fețe ale aceleiași monede. Desigur, recompensele pot părea un mod natural pentru părinți de a-și arăta dragostea, dar nu ar trebui folosite pentru a manipula copiii sau a-i forța să se comporte într-un anumit mod. Un copil care tânjește după dragoste și acceptare va depune eforturi să primească laude sau alte forme de recompensă, ceea ce le face eficiente. Cu toate acestea, scopul educației este de a transmite copilului valori astfel încât să-și aleagă atitudinea dorită de unul singur, nu pentru că au memorat modele de comportament,” spune psiholoaga Dorota Czarnecka. „Acest lucru nu înseamnă, totuși, că nu putem lăuda sincer un copil atunci când apreciem comportamentul său. Cercetările sugerează, însă, că obținem cele mai bune rezultate lăudând atitudinea, nu pe copil personal. Deci e mai bine să spui, “Văd că ai depus mult efort în asta” decât “Ești atât de deștept!”. Copiii care sunt lăudați pentru efortul lor în primii ani de viață sunt mai predispuși să creadă că pot face față chiar și provocărilor cele mai dificile la școală”, adaugă experta Novakid. Conform studiului Novakid, 59% dintre părinții români folosesc recompense, dar doar în situații specifice. Pentru alți 12%, recompensele sunt un instrument extrem de eficient pe care îl folosesc cu plăcere și frecvent. Doar puțin sub 16% dintre respondenți au ales opțiunea de a nu folosi recompense. În ceea ce privește abordarea acestei teme, sârbii sunt înaintea noastră – în timp ce un total de 13% dintre respondenți în România au optat pentru recompense, în Serbia, 28% dintre respondenți au susținut această metodă. 15% dintre cei chestionați au considerat recompensele a fi ineficiente. | ||
Rezultatele studiului Novakid confirmă alte publicații ce discută tema parenting-ului – schimbarea atitudinii părinților față de pedepse și recompense se întâmplă foarte rapid. În societatea românească, există din ce în ce mai puțină acceptare pentru pedepse, în special cele fizice. În schimb, ne concentrăm din ce în ce mai mult pe dialog și pe construirea unei relații părinte-copil bazate pe respect și suport.
