Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că proiectul legislativ PLx 255/2025 reprezintă un pas esențial în modernizarea cadrului juridic aplicabil investițiilor în energie verde din România. Noile reglementări, care simplifică procesul de autorizare și clarifică statutul juridic al infrastructurii de producție și stocare a energiei regenerabile, facilitează dezvoltarea proiectelor fotovoltaice, eoliene și a altor capacități sustenabile. Totodată, Dr. Radu Pavel atrage atenția că aplicarea acestor derogări urbanistice și funciare trebuie realizată cu o atenție juridică sporită, pentru a evita riscuri de neconformitate, întârzieri administrative și consecințe financiare pentru investitori.
Proiectul legislativ PLx 255/2025 aduce modificări substanțiale legislației în vigoare, vizând accelerarea și simplificarea procedurilor de dezvoltare a capacităților de producere a energiei electrice din energie regenerabilă, precum energia solară și energia eoliană. Principalele schimbări introduse prin modificările aduse Legii nr. 350/2001 (privind urbanismul) și Legii nr. 50/1991 (privind autorizarea construcțiilor) stabilesc un regim derogatoriu de la normele de urbanism, permițând obținerea dreptului de construire pentru proiectele energie verde, precum proiecte de energie regenerabilă, proiecte de panouri fotovoltaice, parcuri eoliene, hidrocentrale etc., fără a fi necesară o documentație de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobată (PUG/PUZ).
De asemenea, modificările aduse Legii fondului funciar nr. 18/1991 clarifică statutul juridic al stațiilor de transformare și al capacităților de stocare a energiei electrice, considerându-le parte integrantă a infrastructurii de energie regenerabilă. Aceste clarificări contribuie la eliminarea barierelor birocratice care au afectat dezvoltarea privind un proiect și a infrastructurii verzi în ultimii ani. Prezentul articol analizează noile prevederi care simplifică procesul de autorizare, clarifică regimul juridic al investițiilor în energie regenerabilă și impactul acestora asupra dezvoltării proiectelor verzi.
Emiterea autorizațiilor de construire fără PUZ/PUG aprobat pentru proiecte în energie regenerabilă – Simplificarea procedurilor administrative
Una dintre cele mai semnificative modificări introduse de proiectul legislativ vizează Legea nr. 350/2001, prin introducerea Art. 311 alin. (12), care instituie un regim de excepție semnificativ pentru dezvoltatorii de proiecte de panouri sau de parcuri fotovoltaice. Conform noilor prevederi, dreptul de construire pentru capacități de producere a energie electrică din energie regenerabilă, precum energie solară și energie eoliană, și a hidrogenului se acordă, în mod excepțional, chiar și în lipsa documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism (PUG/PUZ) aprobate. Un Plan Urbanistic General (PUG) stabilește regulile și indicatorii generali de dezvoltare pentru întreaga localitate, în timp ce un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) detaliază aceste reguli pentru o zonă sau proiect specific, fiind folosit pentru obținerea autorizațiilor de construire.
Acest regim derogatoriu, valabil și pentru infrastructura conexă, reprezintă o simplificare procedurală majoră, deoarece elimină o barieră birocratică importantă și reduce semnificativ timpul necesar pentru demararea unui proiect. Înainte de aceste clarificări, obținerea dreptului de construire era adesea blocată de lipsa sau neactualizarea PUG-urilor la nivel local. Această măsură are ca scop direct accelerarea dezvoltării de capacități de energie electrică și facilitează atragerea de fonduri nerambursabile în acest sector strategic.
Extinderea suprafeței de teren agricol extravilan utilizabile – de la 50 ha la 100 ha pentru dezvoltatorii din domeniul energiei verzi
O altă modificare așteptată cu interes de către dezvoltatori, deși nu se regăsește în mod explicit în proiect, dar este parte integrantă din pachetul legislativ general de simplificare și vizează majorarea pragului maxim al suprafeței de teren agricol extravilan ce poate fi scoasă din circuitul agricol. Limita inițială de 50 de hectare a fost stabilită prin Legea nr. 254/2022, care a introdus o excepție în Legea fondului funciar nr. 18/1991, permițând amplasarea de obiective de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile pe terenuri agricole situate în extravilan, dar numai pe o suprafață de maximum 50 ha. În timpul dezbaterilor legislative, Proiectul de lege 255/2025 a fost amendat pentru a include o prevedere specifică în Legea fondului funciar, care elimină vechea limită de 50 ha, având ca efect majorarea suprafeței maxime la 100 ha.
Astfel, extinderea de la 50 ha la 100 ha a suprafeței de teren din extravilan ce poate fi folosită pentru un proiect de parc fotovoltaic ce facilitează o vânzare teren și dezvoltarea de investiții de mari dimensiuni. De asemenea, modificările aduse de art. 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 clarifică faptul că terenurile afectate de stațiile de transformare și alte sisteme auxiliare necesare pentru producerea de energie electrică din energie solară sunt considerate terenuri care nu intră în categoria terenurilor agricole, chiar dacă sunt amplasate în extravilan. Această clarificare oferă siguranță juridică suplimentară în procesul de vânzare teren și de conversie a destinației, necesară pentru implementarea oricărui proiect de parc sau panou fotovoltaic.
Clarificarea includerii unităților de stocare, stațiilor de transformare și infrastructurii aferente proiectelor verzi
Proiectul de lege clarifică, în sfârșit, regimul juridic al componentelor esențiale ale oricărui proiect de energie verde modern: capacitățile de stocare a energiei electrice, stațiile de transformare, invertoarele și cablurile de racordare, prin modificarea art. 2 alin. (4) lit. f) și art. 111 lit. i) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Anterior, ambiguitatea legii cu privire la aceste structuri auxiliare genera incertitudini procedurale majore pentru dezvoltatorii de energie regenerabilă.
Conform modificărilor aduse Legii nr. 50/1991, lucrările de construire a capacităților de stocare (fie racordate exclusiv la rețeaua electrică, fie adăugate unei capacități de producție de energie solară sau energie eoliană) nu necesită autorizare de la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) și sunt tratate ca lucrări de utilitate publică, simplificând semnificativ procesul de autorizare ANRE. Această recunoaștere formală, sub egida ANRE, este importantă, deoarece stocarea este vitală pentru funcționarea stabilă a rețelei și pentru integrarea eficientă a energiei electrice din energie regenerabilă.
Regim juridic special în Delta Dunării – Sprijin pentru autoconsum local și interdicție privind parcurile industriale în rezervația biosferei
Proiectul legislativ acordă o atenție deosebită zonelor protejate, cum ar fi Delta Dunării, instituind un regim juridic diferențiat pentru a proteja patrimoniul natural, promovând în același timp energia regenerabilă pentru nevoile locale. În Rezervația Biosferei Delta Dunării, reglementările vizează sprijinirea proiectelor de energie solară sau energie eoliană destinate autoconsumului (sisteme off-grid sau cu injecție limitată) și interzic dezvoltarea de proiecte de mari dimensiuni sau de parcuri industriale, pentru a preveni deteriorarea ecosistemului. În timp ce comunitățile locale sunt încurajate să folosească fonduri nerambursabile pentru proiecte de panouri fotovoltaice mici, dezvoltatorii care vizează zone extinse de extravilan din vecinătate trebuie să se conformeze unui set strict de norme de mediu și urbanism.
„Noile măsuri pentru simplificarea construirii de capacități de energie regenerabilă trebuie abordate cu o prudență juridică deosebită, pentru a evita blocaje administrative, neconformarea cu prevederile legislative, precum și pierderi financiare semnificative.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
În concluzie, pachetul legislativ PLx 255/2025 marchează un pas semnificativ în dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă din România prin eliminarea barierelor birocratice, cum ar fi necesitatea PUG/PUZ pentru un proiect parc sau panouri fotovoltaice, și prin clarificarea statutului juridic al infrastructurii esențiale precum capacitățile de stocare a energiei electrice și stațiile de transformare. Aceste schimbări facilitează atragerea de investiții în energie solară, energie eoliană și sprijină obținerea de certificate verzi.
