Viitoarea componența a Parlamentului European, bazată pe rezultatele oficiale finale și provizorii din 21 de țări, și a estimărilor din 7 state membre, confirmă regresul principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta şi progresele realizate de liberali şi de Verzi.
Principalele partide politice din Europa au înregistrat succese în alegerile duminicale, o creștere puternică fiind înregistrată de Adunarea naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, reunite în Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF).
Astfel, Adunarea naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, reunite în Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), ar înregistra o ascensiune, de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri.
Campania a înfățișat o ciocnire simbolică dintre Raidul National al liderului de extremă dreapta Marine Le Pen și mișcarea centristă a președintelui Emmanuel Macron – față de care a prezentat un avans puternic, periclitând astfel, eforturile acestuia pentru o mai bună integrare europeană.
În Italia, Liga de extremă dreaptă a lui Salvini a obținut un rezultat similar, consolidând rolul său în centrul unei fracțiuni populiste vocale în organul legislativ al UE.
Ascensiunea dreptei a fost mai puțin pronunțată în Germania – unde o manifestare puternică a verzilor a fost reflectată într-un „val verde„ prezent în mai multe state. „Ne confruntăm cu un centru în scădere”, a declarat conservatorul german, Manfred Weber, candidatul principal al Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta care îl înlocuiește pe Jean-Claude Juncker în calitate de șef al Comisiei Europene.
Diferitele partide populiste, eurosceptice și de dreapta au câștigat mai mult de 150 de locuri, dar nu au format nicio coaliție coerentă.
Sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide în PE
Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat cu 38 de locuri mai puține, comparativ cu 178 de locuri deținute în fostul Parlament European; în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor ar fi câştigat doar 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale.
Grupul liberal ALDE a înregistrat câştiguri semnificative, atingând un număr de 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Grupul Verzilor s-au plasat pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.
Forțele proeuropene se țin pe poziții
Forţele pro-UE își păstrează o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să întoarcă pagina după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată.
Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European.
Una dintre concluziile scrutinului european este aceea că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate. Totodată, progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European, transmite Agerpres, citând AFP.
Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 57 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el aproape o duzină de locuri, până la 54.
Dacă partidul prim-ministrului ungur Viktor Orban, care în pofida suspendării lui pentru provocările sale anti-UE, nu a părăsit PPE, acesta „nu face nicio mişcare, nu văd cum liniile grupurilor politice actuale s-ar putea mişca”, estimează Eric Maurice, din cadrul Fundaţiei Robert Schuman.
Acest nou peisaj politic fragmentat va face căutarea unui compromis din ce în ce mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles.
Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Şi asta de luni dimineaţă, odată cu începutul tratativelor între grupurile politice din PE.
După formarea noului Parlament European, o înţelegere între cel puţin trei grupuri va fi necesară, mai notează AFP.
