Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Portul Constanța, performanță sub potențial. Recomandările Curții de Conturi pentru creșterea atractivității și competitivității
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Actualitate

Portul Constanța, performanță sub potențial. Recomandările Curții de Conturi pentru creșterea atractivității și competitivității

Curierul Național
Autor Curierul Național
Publicat 8 mai 2024
Distribuie
Portul Constanța Foto: De la Acaro - Operă proprie, CC BY 2.5, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2663254

Curtea de Conturi recomandă conducerii Portului Constanța să întreprindă demersuri pentru creșterea cotei de piață a Portului la nivel regional, îndeosebi pe segmentul mărfurilor containerizate, inclusiv pentru creșterea competitivității serviciilor oferite comparativ cu porturile regionale concurente. De asemenea, Curtea recomandă analizarea cauzelor care au dus la nerealizarea proiectelor de investiții, precum și luarea măsurilor necesare în vederea utilizării infrastructurii portuare în condiții de eficiență economică. 


Recomandările au fost emise în contextul misiunii de audit Performanța administrării infrastructurii portuare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar. Misiunea de audit a avut loc în perioada 28 februarie 2023 – 8 decembrie 2023 și a vizat intervalul ianuarie 2016 – decembrie 2022. Auditul s-a desfășurat la principalele instituții ale statului cu atribuții în domeniul administrării și gestionării infrastructurii portuare, precum și infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea Portului Constanța cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT), Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. (CN CFR) și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) 

Potrivit concluziilor auditului, în perioada menționată, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport și pentru promovarea unor modalități de transport mai eficiente și mai sustenabile.

 
Activitatea CNAPM CT nu s-a desfășurat într-un mediu stabil și pe baza unor indicatori cheie de performanță, adaptați specificului activității, care să asigure folosirea eficientă a resurselor și implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanța. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Conducerea Companiei a fost asigurată preponderent de administratori și directori provizorii1, ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective și criterii de performanță care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanței managementului de către autoritatea publică tutelară.

Demersurile CNAPM CT pentru atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri au fost numai parțial eficace, comparativ cu alte porturi din regiune, se menționează în sinteza raportului de audit. Din punct de vedere al cantității de marfă manipulată, în perioada auditată, Portul Constanța și-a îmbunătățit poziția în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantității de marfă manipulată prin porturile maritime, deși Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă.

În ce privește traficul de containere, Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate2. Spre deosebire de Portul Constanța, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale3 în ce privește traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanța și-a pierdut poziția în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcție de volumul containerelor manipulate.


Din punct de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanța este competitiv față de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv față de porturile de la Marea Adriatică. În acest context, în opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum și a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creșterii atractivității și competitivității portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor.

Terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în perioada auditată4. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanța a fost nesemnificativ și a scăzut față de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate.

Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar și terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constituie un potențial major de dezvoltare a Portului Constanța, care ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor companiei și la consolidarea rolului strategic al portului în regiune, menționează auditorii.

În perioada auditată, gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului. Cu excepția anului 2022, CNAPM CT nu și-a îndeplinit obligația legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obținute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreținerea, repararea, modernizarea și dezvoltarea acesteia. De altfel, începând cu anul 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, s-a înregistrat o creștere a traficului de mărfuri din Portul Constanța, accentuându-se necesitatea modernizării căilor de comunicații rutiere existente în incinta portului și dezvoltării de noi obiective rutiere, care să acopere necesarul de infrastructură rutieră (drumuri, pasaje, parcări etc.) pentru satisfacerea cererii de transport  și fluidizarea traficului de marfă.

Potrivit auditorilor, pentru a se asigura eficacitatea investițiilor în Portul Constanța, creșterea atractivității și competitivității acestuia, sunt necesare investiții suplimentare în rețeaua de drumuri, căi ferate și căi navigabile interioare.

- Publicitate -

Sinteza raportului de audit al performanței, cuprinzând constatările și concluziile misiunii, precum și recomandările adresate entităților responsabile, poate fi consultată pe pagina de internet a instituției noastre www.curteadeconturi.ro 


Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior ANAF a publicat ghidul RO e-Transport: amenzi de până la 100.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor
Articolul următor Teatrul Evreiesc de Stat găzduiește evenimentul „Alexander Hausvater – Dialoguri Teatrale”
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a picat
Politic
Despre traseele de drumeție de la munte accesibile copiilor
Turism
Top 5 stațiuni montane din România pentru familii, cu facilități pentru copii
Turism

RSS Știri Financiare

  • IT&C becomes Romania’s leading services exporter, with a 6.67% contribution to GDP
  • Romania operates the third-largest deposit return system in the EU
  • IT&C devine liderul exporturilor de servicii. Contribuția la PIB a sectorului a ajuns la 6,67%
  • 1 din 2 români alocă un buget de până la 1.000 de lei pentru Crăciun și Revelion

Citește și

Actualitate

Repartitoare de costuri pe banii statului. Banii vin pe card

6 minute
Actualitate

Aproape 4.000 de controale pe piața de comunicații electronice și servicii poștale în 2019

6 minute
Actualitate

Formularul digital COVID-19 pentru intrarea în România, adoptat de Guvern

3 minute
Actualitate

ARMO avertizează: dacă nu vor fi taxate toate coletele extracomunitare sub 150 de euro, România va procesa gratuit și mai multe colete

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?