Mariana BUTNARIU (gds.ro)
Premierul Marcel Ciolacu a participat astăzi la Summitul Autorităților Publice Municipale din România. Urmăriți declarațiile premierului:
„Cumva, multe din provocările domnului președinte le anticipasem, dar, cum ne-a obișnuit de fiecare domnul președinte, domnul primar Emil Boc, normal că ne-a făcut un upgrade foarte la zi cu toate provocările europene şi, mai ales, toate nevoile pe care le avem noi în România. Să ştiţi că, de fiecare dată când vin la AMR, pentru mine e un moment deosebit, un moment plin de emoţie, pentru că am plecat din administraţie. N-am fost niciodată primar. Și cred în continuare că cea mai mare funcție politică pentru oricine este să fie primar și să reprezinte localitatea unde a muncit, s-a născut şi unde şi-a crescut familia, copiii, nepoții. Nu cred că există mândrie mai mare în politică decât să fii primar şi să reprezinți comunitatea care te-a format pe tine, fiindcă atunci știi exact nevoile pe care le are comunitatea respectivă.
Nu am făcut diferențe între primari
Am încercat, în această perioadă de când sunt prim-ministru, să nu fac o diferență politică, să nu am o abordare, cum se mai întâmpla în alți ani, şi să împart anumiți primari de la PSD, altul e de la PNL, altul e de la UDMR, altul de la USR – am încercat să creez un echilibru, pentru că în spatele fiecărui primar sunt, de fapt, locuitorii și cetățenii români. Sper să fi reușit să transmit acest lucru, în primul rând, dumneavoastră, aţi văzut că a fost o abordare echilibrată. Nu a existat ca un municipiu, sau un oraș sau o comună sau un județ să strige după ajutor într-un context foarte complicat, într-un context cu, cum spuneați dumneavoastră, și cu pandemie şi cu criza energetică și cu o emoție extraordinară după criza de securitate pe care o avem în continuare în urma războiului din Ucraina.
Nu poți să implementezi într-un an și ceva, tot ce nu s-a făcut în 30 de ani
Sunt foarte multe provocări, multe dintre acestea le-a spus Emil Boc, președintele dumneavoastră, și aș începe cu planul fiscal, ca să închidem, între noi, breaking news-urile vor fi în continuare, fiindcă suntem în campania electorală. Cu bunele și relele fiecăruia dintre noi, și ale mele și ale dumneavoastră, ale domnului ministru Boloș. Este un om aplicat, este un om care nu suportă nedreptatea, cred că vine din profesia domniei sale, dar este un om cu expertiză în fonduri europene și un om care a încercat să vadă urgențele din zona de finanțe. Normal, termenul și timpul fiind scurte, nu poți să implementezi într-un an și ceva, tot ce nu s-a făcut în 30 de ani.
Digitalizarea ANAF-ului
Dar am pornit de la un principiu: de a stabiliza, de a opri acele trenduri care ne duceau în cap, de a porni, cu toate riscurile, acea mult promisă digitalizare a ANAF-ului – au implementat vreo opt module, urmează încă două, patru module. Au dat bătăi de cap, dar am reușit un lucru: am pornit de la venituri din PIB de 27% și am ajuns acum la 29,6%. Dacă n-am fi creat această creștere de venit, nu am fi fost partener de dialog la comisie. Încă oamenii știu foarte bine realitatea.
La prima întâlnire a mea, pe vechiul mandat al doamnei președinte a comisiei, primul lucru – și Teodor e aici și știe – primul lucru care m-a întrebat, mi-a zis: Marcel, dar cât ai veniturile din PIB? Şi am zis: 27%, cele mai mici din Europa.
Deci nu sunt răuvoitori, nu vor să distrugă România, nu vrea nimeni să oprească dezvoltarea României. În schimb, vor niște reguli, nişte reguli pe care, în sfârșit, și noi să le respectăm. Vor niște legi clare, sustenabile, adaptate României, pe care să nu le mai schimbăm măcar cinci ani de zile. Am plecat cu Legea pensiilor, o să vină Legea salarizării, o să vină, cu certitudine, și reforma fiscală.
Să ne focalizăm să cheltuim toți banii, mai ales granturile din PNRR
Cu aceste principii, cumva acceptate de către noi, am pornit negocierea cu şapte ani. Nu știu dacă se prelungește PNRR-ul – bine, suntem în campanie acum, toată lumea vorbește tot ce-i trece prin cap – momentan nu există o astfel de decizie. Sunt state mai dezvoltate decât noi care şi-ar dori acest lucru. Nu știm cât ține războiul din Ucraina, nu ştim ce nevoi vor fi în Ucraina, dacă acest război se închide. Deci sunt foarte multe necunoscute și părerea mea e că noi trebuie să ne focalizăm nu să prelungim niște termene, ci să ne focalizăm să cheltuim toți banii, mai ales granturile din PNRR.
Și aici administrația centrală, Guvernul României nu poate să o facă decât printr-un parteneriat. Un parteneriat cu dumneavoastră, fiindcă dumneavoastră sunteți beneficiarii marilor proiecte. După proiectele din infrastructura critică, din energie, din transporturi, dumneavoastră aveți proiectele cele mai mari cu impact direct la cetățeni.
Colaborare între autoritățile locale și cele județene
Consiliile județene, evident, trebuie să fie partenerul principal al primarului municipiu reședință de județ sau primarului unui municipiu.
Nu pot să nu spun că sustenabilitatea tuturor serviciilor publice într-un județ este oferită de aglomerările urbane mari. Dacă vorbim de apă, dacă vorbim de canal, dacă vorbim de transport în comun, de orice serviciu public am vorbi, costurile și sustenabilitatea vin pentru că o suportați dumneavoastră împreună cu cetățenii din municipii.
Dacă n-ar exista această susținere pentru toată dezvoltarea comunelor, orașelor, unde cetățenii e normal să aibă aceleași priorități și același nevoi ca și cei de la oraș, acestea n-ar fi, n-ar exista. Fiindcă costurile ar fi imense.
Statul trebuie să intervină acolo unde avem nevoie de cofinanțări
De aceea statul trebuie şi el să intervină unde sunt costurile mari ale dumneavoastră. Şi ați enumerat, domnule Boc, cu termoficarea. Statul trebuie să intervină acolo unde avem nevoie de cofinanțări, pentru că anumite contracte s-au actualizat în funcție de costurile materialelor de construcții. Pentru că aceste investiții se multiplică cel mai rapid în economie, fiindcă aceste investiţii trag după ele investiții în zona economică.
Avem parcă trei praguri administrative în România. Suntem singurul stat care avem trei praguri, la nivelul României și la nivelul suprafeței și a numărului de cetățeni; restul statelor, Polonia, Franța, Italia – au patru. Acest lucru s-a văzut. S-a văzut în dezvoltarea neuniformă a României pe această perioadă de 30 de ani. Cu alte cuvinte, a lipsit un jucător care ar fi creat această dezvoltare uniformă.
Am hotărât să investim foarte mult în Autostrada Moldovei
De aceea am hotărât să investim foarte mult în Autostrada Moldovei, ca deschidere, și să începem din nou, avem două motoare economice care dau, generează un venit de 13% din PIB, o industrie care are un potențial mai mare în România și generează un venit mai mare din PIB, cred că în Germania se apropie, industria auto.
De 30 și ceva de ani promitem celor doi mari producători, Dacia şi Ford, că le facem drum expres. Chiar dacă le facem, dacă nu finalizăm A0, ca să fie continuitate și nu continuăm către Giurgiu, conectivitatea și către Portul Constanța, degeaba am făcut-o, dacă nu mergem mai departe Sibiu-Nadlac și autostrada, în Ardeal, până în capăt, degeaba am făcut drumul expres de la Craiova la București și cu bucata de autostradă.
Avem capacitatea de a avea în viitor un plan de țară
Eu cred că avem capacitatea de a avea în viitor un plan de țară, și nu vorbesc drept candidat în acest moment la funcția de președinte, vorbesc ca om care a pornit de la consilier municipal, consilier județean, prefect, viceprimar, parlamentar, președinte al Camerei, vicepremier, premier. În toată experiența pe care am acumulat-o cred că sunt îndreptățit să spun că am făcut o greșeală imensă, noi, politicienii, că n-am știut unde să tragem liniile roșii, liniile cu care ne jucăm politic și cele, să spunem, – /…/ Berlusconi, parcă era cu trei – totuși, să avem minimum cinci lucruri pe care să nu le discutăm și să nu le renegociem în funcție de cine este la putere.
Am avut stabilitate politică
Am depășit acești trei ani și o spun, indiferent dacă îmi aduce sau nu-mi aduce voturi, am depășit acești trei ani importanți și provocatori datorită unei stabilități politice – ăsta este adevărul -, a unei abordări mai echilibrate, pe care am impus-o și eu, a impus-o și domnul președinte Nicolae Ciucă, când a fost prim-ministru. N-au existat scandaluri în Guvern, cum erau când a fost o coaliție exclusiv de dreapta și de stânga.
N-am crezut că, într-un moment în care ai o criză de securitate, într-un moment în care cele mai mari costuri ale acestui război sunt suportate de către Europa, n-am crezut că o să mai particip la o campanie electorală în care vorbim de unirea dreptei, izolarea stângii, de cine-i de dreapta, cine e de stânga, cine e rău, cine e urât, cine e frumos. Am fost ferm convins că de această dată o să vorbim în spațiul public pe Planul Draghi, la multe din cele prinse în Programul Draghi am reușit noi să fim deschizători de drumuri, am întors noi, după ce cealaltă guvernare a întors doar 1,2%, maxim 2% din PIB în economie, noi am întors între 6% și 8%.
110 miliarde cheltuiți în dezvoltarea României
Anul acesta, când sunt aproape 110 miliarde cheltuiți în dezvoltarea României. Peste tot! La orice comună! Şi am cifrele și o să intru, dar le știți și dumneavoastră și mai bine, toate proiectele care sunt prin PNRR, ‘Anghel Saligny’, toate proiectele care sunt prin PNDL, toate proiectele care sunt prin CNI. Este cea mai mare dezvoltare a României care trebuie să fie în următorii trei ani, să se ridice de această dată la 110 miliarde de euro, ca să putem acoperi toată cofinanțarea din PNNR, să acoperim toate proiectele propuse.
Am făcut un buget, pentru prima oară, pe proiecte. Nu s-a semnat niciun contract cu vreo autoritate locală că banii de la ‘Anghel Saligny’ sunt prevăzuți pe patru ani, cei 60 de miliarde. A fost an electoral. Era normal ca autoritățile locale să încerce să cheltuie cât mai mult din proiectul respectiv. Iarăși, o provocare.
Am mai avut o provocare majoră: am găsit acea cofinanțare minimă pe exercițiul financiar trecut ca să închidem cum am închis acum, cu o absorbție de 98% și veți vedea că se închide peste 100%, fiindcă am avut și proiecte semnate mai mari decât valoarea nominală a proiectului din 2016, a exercițiului financiar 2016-2020.
Nu se va mări niciun TVA
Nu puteam să scap, să nu-mi asum un lucru, doar pentru că eu scăpam să dau explicații. Partea bună este că nu se va mări niciun TVA și nu voi repeta experiența domnului Emil Boc, care automat duce şi la inflație, duce, de fapt, la o inechitate socială, pentru că costurile se duc în egală măsură și la cei cu venituri mici şi la cei cu venituri mari. Mai mult, am intrat un pic la discuțiile cu impozitarea muncii unde, nu numai în România, în toată Europa, vorbim de tineri, de locurile bine plătite pentru tineri în acest moment, acolo este cel mai mare șomaj până în 26 de ani.
Sunt de acord cu anumite corecții în reforma fiscală de deducere, fiindcă avem cea mai mare impozitare a muncii la venituri mici. Avem cea mai mică impozitare la venituri mari.
Nu vreau să intru în detaliu ce înseamnă impozitarea proprietăților și nivelul impozitării proprietăților din România și din restul Europei. Că va ieși breaking news, Marcel Ciolacu vrea să mărească impozitul pe proprietate, Ciolacu vrea să ajungă amărâţii de români, să-și vândă casele pentru că nu-și mai pot plăti impozite.
Dar cum un guvern își face o socoteală cât înseamnă veniturile din PIB, așa trebuie să-și facă socoteala și o administrație locală cât sunt veniturile directe din bugetul local.
Suntem restanţi în legislație
Vorbim de provocări europene și noi încă suntem restanți, suntem restanţi în legislație, aţi nominalizat una, eu vă pot spune că și Codul administrativ trebuie iarăși luat, cu toate că-i făcut şi de către mine, eu eram președintele, cu domnul Cseke am muncit cel mai mult în acel moment.
Avem Codul urbanismului, în care discuția s-a creat într-un monopol, pentru că toată lumea se uită la București și lupta cu rechinii ăștia imobiliari din București a acoperit, de fapt, o temă care este pentru toată lumea. Eu cred că e timpul să facem o dată o lege și pentru polițiștii locali, mai ales după experiența pe care am avut-o tot în București, care mie mi s-a părut ceva de noaptea minţii. Care polițiștii locali ai primarului general se împingeau cu polițiștii locali ai… amândouă polițiile reprezentând o autoritate. E ceva ce n-am crezut că o să văd totuși, în 2024, la televizor.
Există multe restanțe
Este evident că sunt multe restanțe. Și ați vorbit de angajări, fiindcă în sistemul administrației locale există reguli de câți angajați să fie, pe când în administrația centrală nu există. Avem nevoie de o reformă administrativă, fiecare cu specificul ei. Și sunt total de acord că trebuie introdusă performanța în toate administrațiile, atât centrale, cât şi locale. Nu ştiu, cu funcționarul public…
Părerea mea, că încă după 30 și de ani de la Revoluție, percepția, și câteodată și adevărul, e că nu te angajezi la stat decât dacă ai o pilă. Că o ai la un ministru, că o ai la un secretar de stat, la un primar, la un viceprimar. Cred că ar trebui să fim mai curajoși şi să închidem această discuție care nu duce la cei mai buni oameni pe care vi i-aţi dori în administrație și pe care mi i-aș dori și eu, în acest moment, în guvern, dacă nu facem o bursă a locurilor de muncă de muncă de la stat.
Trebuie să schimbăm ce e greșit
Cum sunt examenele naționale la rezidențiat, în funcție de specific, în funcție de vocație și să schimbăm.
Dacă vom încerca să cârpim și să spunem, întotdeauna, să dăm explicații când apar breaking news-urile și când apărem în ziare locale sau centrale, dacă vrem să facem o reformă de fond și să ieșim, va trebui să facem acest lucru, ca și multe alte lucruri, pe care, o spun cu toată responsabilitatea, va trebui să le facem în primele șase luni ale anului viitor.
Fiindcă dacă nu le vom face în primele șase luni ale anului viitor, ne vom întâlni iarăși într-un an electoral la dumneavoastră și vom vorbi tot despre ele, cum sunt niște neîmpliniri, cum statul încearcă să gâtuie administrațiile locale, cum noi ne chinuim să descentralizăm iarăși, cum Europa o să fie – acum e cu 5 pași – o să fie cu 10 pași înaintea noastră. Vestea bună este trebuie să le implementăm /…/. Este clar că vor trebui făcute în următorii doi ani, fiindcă, altfel, vom pierde banii din PNRR. Nu cred că ne permitem acest lucru.
România are capacitatea de a fi un stat modern
Și eu cred că România are capacitatea de a fi un stat modern, dar trebuie să venim, și am dat exemplu cu această bursă a locurilor de muncă în administrație, fiindcă, chiar dacă noi reușim să fim parteneri – și am depășit aceste orgolii politice și să fim discreționari-, în funcție din ce partid ne avem originea, dacă nu vom reuși să-i facem parteneri și pe români, am pierdut acest meci și l-am pierdut rău.
Pentru că oricum este o falie imensă între noi și români, este o falie /…/ între generațiile noastre și generațiile de acum, de tineri, care gândesc cu totul altfel, au cu totul alte priorități. Adolescenți, pe mine, pe stradă, mă întreabă „când terminați cu corupția” în continuare, „când veți reuși să avem locuri de muncă bine plătite noi, tinerii”. Am încercat să explic că e pentru prima oară când am venit cu învățământul dual…
Să-i aducem pe români înapoi
Trebuie, până când reușim să-i aducem pe români înapoi, trebuie să găsim soluțiile de a nu mai pleca, de a stabiliza şi câteodată ne place nouă așa, să punem căruța înaintea boilor. Eu cred că e momentul de a face niște reguli mai simple… La urbanism cred că sunt vreo 12 legi. Să te ferească Dumnezeu să-ți dorești să construiești ceva! Am făcut o reorganizare la ministere și am făcut acele birouri unice de avizare. Normal că trebuie să aibă corespondență cu autoritățile locale. Facem o digitalizare. Sunteți mai avansați decât administrația centrală la digitalizare. Problema e că nu-i interconectată. Problema e că, să închizi cercul, trebuie să o faci până la ultima comună. Măcar să pornim reforma administrativă ca și organizare, ca și sistem de lucru.
Se investește în sistemul de educație
Nu cred că vreodată s-a investit în sistemul de educație cât se investește acum. Nu cred că vreodată s-a investit în sistemul de sănătate cât se investește acum. Aceste investiții majore, în următorii patru-cinci ani, ne vor da sustenabilitate economică. Eu vă întreb pe dumneavoastră și unii aveți spitale municipale, nu sunt numai județene, cum vor fi sustenabile după ce le terminăm? Ele sunt sustenabile acum că se multiplică banii în economie din investiții, cu actualul sistem în care, pentru prima oară dăm 1,2 miliarde de la guvern la Casa de Sănătate? Și eu, când mă duc acasă și dau drumul la televizor, e imposibil să nu apară cineva să spună că n-are medicamente? Deci undeva greșim. Noi tot timpul dorim să inventăm apa caldă. Noi tot timpul inventăm crăpături într-o zonă în care regulile trebuie să fie clare și simple.
Cam asta este provocarea pe care o va avea și viitorul guvern și viitorul prim-ministru și viitorul președinte şi cred, din tot sufletul, că cel mai important lucru după 8 decembrie este o majoritate politică democratică fără a face acest joc cu stânga și dreapta unite, unii împotriva altora, care am văzut cu toții unde a dus, fiindcă în spatele fiecăruia, că e de stânga, că e de dreapta, de fapt sunt toți români, nu sunt elefanți și ne trebuie o stabilitate politică, trebuie să ne suflecăm un pic mânecile și să stăm cu toții și să luăm deciziile rapid, dacă vrem să nu fie costuri mari.
Totul trebuie să pornească de la 1 ianuarie
Avem o bulă de oxigen cu acești şapte ani, dar totul trebuie să pornească, vă repet, de la 1 ianuarie. Da, domnule președinte, eu cred că imediat după 8, și n-am nicio reținere să o spun, cred că actuala coaliție de guvernare trebuie să-și continue activitatea împreună. Cred că puterea trebuie împărțită în funcție de cine va ieși președintele României şi o spun fără nicio reținere, cred că până în data de 21, când viitorul Parlament și viitorul președinte vor depune jurământul, România trebuie să aibă buget aprobat în actualul Parlament, cred că, în maximum două zile, fiindcă avem acest buffer între 8 și 21 – 23, dacă-şi doresc în Ajun de Crăciun, n-am nicio problemă – trebuie votat viitorul guvern în parlament și, după cum bine știm, până pe 7 ianuarie nu muncește nimeni în România. După 7 ianuarie ne apucăm de treabă.
