Începând de vineri, 17 februarie, șefi de stat și de guvern, înalți militari, diplomați din circa 150 de țări s-au reunit pentru trei zile la München pentru a discuta despre provocările la adresa securității europene și globale, ca urmare a declanșării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Anul acesta, la această a 59-a ediție a conferințelor de acest fel, nu a fost invitat niciun lider rus, iar China este reprezentată de șeful diplomației, Wang Yi. Din partea Statelor Unite, sunt prezenți Kamala Harris, vicepreședinta Statelor Unite, și secretarul de stat Anthony Blinken.
Pe agenda dezbaterilor de anul acesta, un loc de frunte îl ocupă problemele legate de invazia rusă în Ucraina, de la nevoia întăririi capacităților de apărare și a bugetelor militare, până la cele privind necesitatea consolidării diplomației axate pe apărarea securității. Nu lipsesc chestiuni legate de relațiile chino-americane și nici criza energetică, legată, firește, de criza ucraineană.
România a fost reprezentată de ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. Potrivit Ministerului român al Apărării, domnia sa va participa la sesiunile concentrate pe evoluțiile securitare în plan regional, pe implicațiile războiului din Ucraina, inclusiv stabilitatea și securitatea regională.
Participanții la conferința de anul acesta, așa cum reiese din declarații anterioare dar și din primele luări de cuvânt, iau în dezbatere posibilitățile de reînnoire a angajamentelor de susținere a guvernului ucrainean și efectuarea unui bilanț al ajutorului militar și financiar furnizat Kievului în acest an de război. Munițiile au devenit prioritate, dar și o problemă pentru Aliați. ”Este vorba de un război de uzură și de o bătălie logistică”, a insistat în intervenția sa de vineri Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Căci, de la începutul invaziei, armata rusă a tras zilnic, în medie, peste 20.000 obuze, iar tunurile ucrainene aproape 5.000 în medie. Este o problemă faptul că Ucraina utilizează mai multe muniții decât poate produce Alianța Atlantică… „Acest lucru duce la epuizarea stocurilor noastre și la presiuni asupra industriilor noastre de armament”, a subliniat Jens Stoltenberg. Este vorba mai ales de capacitățile insuficiente de a produce arme și muniții complexe de mare eficacitate, fără a mai vorbi de posibilitatea de a livra avioane și tancuri grele, ceea ce nu permite acoperirea decât parțial a nevoilor ucrainienilor. O remediere a situației necesită timp, răgaz căruia Volodimir Zelenski pare că nu-i mai poate face față și cheamă Aliații să accelereze ajutorarea Ucrainei în fața unei situații extrem de dificile existente în acest moment pe fronturi.
Opinii în sprijinul continuării susținerii Ucrainei cât va fi necesar
În prima zi a conferinței, președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut aliaților să își intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, pentru a ajuta această ţară să lanseze o contraofensivă împotriva Rusiei.
„Trebuie neapărat să ne intensificăm efortul și sprijinul pentru rezistența poporului ucrainean și a armatei sale și să îi ajutăm să lanseze o contraofensivă, singura care poate permite negocieri credibile, determinate de Ucraina, de autoritățile sale și poporul său”, a spus Macron, recunoscând că acum nu este totuși momentul pentru un dialog cu Rusia.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că aliații trebuie să fie pregătiți să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar. El s-a pronunțat împotriva oricăror speculații privind momentul încheierii războiului. Înțelept ar fi să ne pregătim pentru un război de lungă durată și a cerut aliaților care pot livra tancuri de luptă Ucrainei să facă acum acest lucru, adăugând că Germania va facilita această decizie prin logistică şi reaprovizionare a stocurilor, precum şi prin instruirea soldaţilor ucraineni.
