Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II 2022 faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, o creştere cu 5,1 % pe seria brută și 5,0 % pe seria ajustată sezonier, potrivit INS.
• În semestrul I 2022, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,7% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.
• Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a necesităţii asigurării consistenţei dintre datele anuale şi cele trimestriale
în contextul revizuirii datelor pentru anul 2020, de la varianta semidefinitivă la varianta definitivă, pe de o parte, şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2021, pe de altă parte, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 217 din 7 septembrie 2022.
Seria ajustată sezonier
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 357211.8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1.8% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5.0% faţă de trimestrul II 2021.
Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 701965,3 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,7% faţă de semestrul I 2021.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 336029,8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,1% faţă de trimestrul II 2021.
Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 609859,3 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,7% faţă de semestrul I 2021
Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut
Categorii de resurse
Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul II 2022, dinamica PIB a scăzut cu -0,2 puncte procentuale (de la 105,3% la 105,1%) şi valoarea adăugată brută cu -0,5 puncte procentuale (de la 105,6% la 105,1%); volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 1,7 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în:
-Construcţii (+1,9 puncte procentuale);
-Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-2.8 puncte procentuale).
Categorii de utilizări
Modificări mai importante ale contribuţiei la scăderea PIB, între cele două estimări, au înregistrat consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei, de la +4,6% la +5,6%, exportul net de bunuri şi servicii, de la -7,2% la +0.5% ca urmare a revizuirii sursei de date și variația stocurilor de la 7,3% la -0,5%.
Revizuiri
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 217 din 7 septembrie 2022, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2020 şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2022.
Produsul intern brut s-a revizuit pentru perioada 2010-2019 pentru a asigura implementarea unor rezerve, formulate de către Eurostat în urma ciclului de verificare a Venitului Național Brut, referitoare la următoarele aspecte:
– Includerea modificărilor legate de revizuirea sectorului „Administraţii publice”;
– Revizuirea calculelor privind consumul de capital fix utilizând Metoda Inventarului Continuu;
– Implementarea unor aspecte specifice:
– Îmbunătăţirea estimării indicatorilor privind cercetarea-dezvoltarea;
– Îmbunătăţirea estimărilor privind producţia și consumul intermediar al silviculturii;
– Îmbunătăţirea estimărilor privind exhaustivitatea – economia neobservată;
– Estimarea diurnelor conform recomandărilor Eurostat.
Revizuirea datelor trimestriale pentru anul 2020 s-a realizat ca urmare a necesităţii asigurării consistenţei dintre datele anuale şi cele trimestriale, în contextul revizuirii datelor pentru anul 2020 de la varianta semidefinitivă la varianta definitivă.
Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentul 2304/2016 referitor la modalitățile, structura, periodicitatea și indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
Tiparnita BNR a obosit de cat a tiparit in pandemie si dupa.
Creste PIB-ul, cresc si salariile si pensiile, dar preturile cresc mai abrupt cand pe piata exista „lichiditati”.
In realitate emiterea de nooi bani de hartie sau electronici (cresterea masei monetare) este furt din avutul cetatenilor (prin devalorizarea banilor economisiti).