După o primă etapă concretizată în 2021, „Case de muzicieni” se amplifică în Capitală și aduce în premieră în atenție spații istorice din Timișoara, Lugoj și Sânnicolau Mare legate de activitatea unor mari artiști, români și străini, din secolul al XIX-lea și până aproape de prezent.
În urmă cu un an, proiectul s-a concretizat prin realizarea hărții digitale implementate în Google Maps, documentate prin intermediul site-ului www.casedemuzicieni.ro dedicat caselor din București unde au locuit mari personalități ale vieții muzicale românești (de la Anton Pann și până la George Enescu, Dinu Lipatti, Dan Mizrahy și Ion Voicu, între mulți alții). Inițiativa a reușit să pună la dispoziția oricui, gratuit, informații esențiale despre patrimoniul material, imobiliar al Capitalei (fiind vorba, în bună parte, despre spații cu semnificație istorică), totul corelat cu povestea marilor personalități ale culturii muzicale românești care le conturează un profil distinct și viu până astăzi, ce marchează memoria afectivă a orașului București.
În 2022, „Case de muzicieni” trece la un nou nivel în privința Capitalei, ca urmare a concursului de proiecte organizat de Ordinul Arhitecților din România. Lista va fi completată în această a doua etapă, începând cu luna august, cu pagini dedicate caselor în care au locuit Ion Dacian, George Ștephănescu, Tiberiu Brediceanu, Arta Florescu, Dumitru Georgescu Kiriac, George Breazul, Grigoraș Dinicu, Mihail Andricu, Paul Constantinescu, Mircea Chiriac, Lola Bobescu, Gheorghe Dumitrescu, Theodor Grigoriu ș.a. Informațiilor obiective (biografice și arhitecturale), li se vor adăuga date culese cu ajutorul interviurilor solicitate celor apropiați (arhitecta Ana-Maria Goilav, inginerul Constantin Erbiceanu, istoricul George Tohani, pianista Liana Șerbescu, dirijorul Mădălin Voicu, pianistul Andrei Licareț, pianista Oana Velcovici, profesoara Alma Peter Apostoleanu etc). Informațiile vor fi însoțite de documentarea vizuală datorată lui Andrei Mărgulescu, fotograf specializat în fotografia de arhitectură, el însuși fiind de profesie arhitect. Unde va fi posibil, paginile site-ului vor fi însoțite de scurte înregistrări ale creațiilor / interpretărilor muzicienilor evocați, un fundal sonor reprezentativ.
Două pagini aparte vor avea drept subiect:
-clădirile legate de activitatea marelui compozitor George Enescu, despre care se știe că nu a deținut o proprietate în București, însă a avut un rol esențial în fundamentarea și evoluția instituțiilor muzicale (Filarmonică, Operă, Academia Regală de Muzică, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor), legându-și totodată numele de imobile-simbol ale orașului (Palatul Regal, Palatul Cantacuzino, Jockey Club, Hotelul Grivița etc).
-imobilele în care a locuit legendara pianistă Clara Haskil. Primul dintre ele, de pe str. Bravilor nr. 7 este astăzi dispărut, odată cu întreaga stradă din Cartierul evreiesc, pentru a lăsa loc centrului civic, o poveste ce trebuie rememorată și din acest unghi muzical; altele două, în care pianista poposea când vizita Bucureștiul după stabilirea în Franța și Elveția, încă există și sunt simboluri ale apartenenței Clarei Haskil la peisajul cultural românesc.
Imobilele ce constituie subiect al proiectului se vor regăsi pe harta digitală de pe site-ul www.casedemuzicieni.ro, accesibilă prin google maps, dar și pe o hartă în format print, cu un design prietenos, realizată de ilustratoarea și arhitecta Ana Bănică, sub titlul Bucureștiul muzical (după modelul orașului Praga: https://www.prague.eu/file/edee/universal/maps/mapa_hudebni_en_final_print.indd.pdf.
Alături de casele în care au locuit muzicieni, pe harta în format print vor figura și instituțiile muzicale ale Capitalei, un instrument util cetățenilor orașului, cât și turiștilor, ce va fi distribuit prin intermediul punctelor special amenajate în incinta librăriilor Cărturești și Humanitas.
Finalizarea acestei etape a proiectului va fi marcată printr-un eveniment muzical desfășurat la Casa Memorială „Anton Pann”, ce va consta într-un recital vioară-chitară cu muzică românească de la granița secolelor XIX-XX, susținut de Natalia Pancec, concert-maestru al Filarmonicii „George Enescu” și de chitaristul Emilian Florentin Gheorghe și în prezentarea rezultatelor proiectului. Evenimentul va fi transmis în direct, online, pe pagina de facebook a proiectului și pe pagina postului Radio România Muzical.
Echipa de creație este alcătuită din arhitecta Andreea Mihaela Chircă, din muzicologi și realizatori de emisiuni la Radio România Muzical, având și o solidă experiență în derularea unor proiecte culturale independente (Larisa Clempuș, Andreea Kiseleff și Petre Fugaciu), Daniel Ivașcu și Ana Bănică – graficieni și fotograful Andrei Mărgulescu. Acestora li se adaugă Andra Aron – editor de sunet și Bogdan Dumitrescu – responsabil transmisie. Managerul proiectului este Monica Isăcescu Lup.
Proiectul este co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.
Parteneri: Ordinul Arhitecților din București, Muzeul Literaturii Române, Radio România Muzical.
