Ce presupune „Lista rușinii” a datornicilor și când ar putea produce efecte juridice reale
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că proiectul de lege privind publicarea datoriilor fiscale ridică provocări juridice semnificative pentru persoanele fizice și juridice din România, în special în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, respectarea legii GDPR și a Regulamentului UE 679. Potrivit acestuia, publicarea listelor de debitori și condiționarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, terenurilor sau autovehiculelor impun o planificare atentă a obligațiilor fiscale și o monitorizare constantă a evidențelor autorităților, întrucât erorile sau expunerea nejustificată a datelor pot conduce la stigmatizare socială, pierderea locurilor de muncă sau blocarea tranzacțiilor economice.
Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației propune schimbări fundamentale în administrarea creanțelor fiscale locale, în special în ceea ce privește secretul fiscal, schimbul de informații între autorități, condițiile de dobândire a dreptului de proprietate și introduce obligativitatea organelor fiscale de a publica pe internet listele debitorilor care înregistrează obligații restante. Această inițiativă legislativă urmărește garantarea transparenței fiscale și constrângerea contribuabililor la achitarea sumelor datorate, însă ridică serioase îngrijorări privind protecția datelor cu caracter personal și conformitatea cu Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679. Prezentul articol analizează stadiul actual al proiectului de lege, compatibilitatea acestuia cu dreptul la viață privată, impactul asupra dreptului de proprietate și remediile legale disponibile pentru cetățeni și firme.
Stadiul actual al proiectului de lege și pașii legislativi obligatorii până la intrarea în vigoare
Proiectul de lege se află într-un stadiu incipient, respectiv în etapa consultării publice și interinstituționale, o fază în care cetățenii și organizațiile interesate pot transmite recomandări și sugestii. După această etapă de transparență decizională, documentul trebuie să obțină avizele ministerelor de resort și ale instituțiilor competente, urmând să fie adoptat de Guvernul României în ședință oficială. Ulterior, proiectul intră în procedura de dezbatere parlamentară, unde poate suferi modificări, iar după adoptarea finală de către Parlament, trebuie promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial pentru a produce efecte juridice. Până la finalizarea acestui parcurs, organele fiscale nu pot proceda la publicarea listelor, însă intrarea în vigoare a acestor reglementări poate avea un impact semnificativ asupra imaginii publice și financiare a firmelor și persoanelor fizice.
Prin acest proiect de lege, organele fiscale vor fi obligate să publice pe propria pagină de internet lista debitorilor, persoane fizice și juridice, care înregistrează datorii fiscale restante. Demersul are ca scop asigurarea transparenței fiscale și determinarea debitorilor să își achite obligațiile restante către stat. Cu toate acestea, un aspect deosebit de important care trebuie avut în vedere este respectarea legislației privind protecția de date cu caracter personal, întrucât o astfel de măsură poate afecta în mod semnificativ dreptul la viață privată al persoanelor vizate.
Deși, în cazul persoanelor juridice, aceste informații sunt deja disponibile în spațiul public, persoanele fizice pot fi afectate în situația unei prelucrări excesive a datelor cu caracter personal, întrucât aceasta poate conduce la stigmatizare socială și, în unele cazuri, la pierderea locurilor de muncă sau a colaborărilor. În acest context, autoritățile fiscale ar trebui să aplice testul necesității și proporționalității, pentru a verifica dacă publicarea datelor persoanelor fizice este justificată și nu aduce atingere vieții private a acestora.
Protecția datelor personale: Compatibilitatea cu GDPR și dreptul la viață privată
În măsura în care proiectul de lege va fi adoptat în forma actuală, publicarea pe site-urile autorităților a numelui, domiciliului fiscal și a datoriilor persoanelor fizice, prezintă riscuri majore de neconformitate cu normele europene GDPR prin afectarea dreptului la viață privată, întrucât datele personale sunt protejate împotriva prelucrării excesive care ar putea atrage stigmatizarea socială.
În mod normal, la baza acestei modificări legislative ar trebui realizată o DPIA (Data Protection Impact Assessment), având în vedere că expunerea unor date personale la scară largă poate duce la pierderea locurilor de muncă sau a colaborărilor comerciale. Este imperativ ca autoritățile să demonstreze că publicarea acestor informații este strict necesară pentru interesul public și că nu există alternative mai puțin intruzive, respectând astfel protecția datelor și dreptul la viață privată prevăzut de Regulamentul UE 679.
Deși scopul proiectului este creșterea transparenței fiscale, publicarea datelor cu caracter personal ale contribuabililor care înregistrează datorii față de stat poate aduce atingere dreptului la viață privată și poate încălca legea GDPR în vigoare. În acest context, proiectul ar trebui însoțit de măsuri adecvate pentru limitarea expunerii nejustificate a datelor cu caracter personal. Absența unor evaluări și garanții corespunzătoare poate conduce la o prelucrare excesivă a datelor personale și la consecințe negative reale pentru contribuabili, în special în situații precum incidentele de securitate sau cazurile în care creanța este contestată ca nelegală ori este ulterior achitată, dar datele continuă să fie afișate în listele publice.
În aceste condiții, prelucrarea riscă să devină nelegală din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, expunând autoritățile publice la posibile sancțiuni din partea ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal).
Restricționarea achiziției de locuințe și autoturisme: Impact asupra dreptului de proprietate și libertății economice
O schimbare importantă adusă de proiect vizează redefinirea sferei informațiilor considerate secret fiscal prin eliminarea expresă a categoriei datelor privind datoriile, prin modificarea adusă articolului 11 alin. (2) din Codul fiscal, consolidând astfel cadrul legal al prelucrării datelor fiscale sensibile. În paralel, proiectul întărește cooperarea între organul fiscal central și organele fiscale locale, prin obligarea transmiterii informațiilor referitoare la sursele de venit ale persoanelor fizice și la actele notariale privind transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor și autoturismelor, prin intermediul sistemului informatic PatrimVen. Măsura are ca scop valorificarea fiscală a acestor date și eficientizarea colectării obligațiilor bugetare.
Un alt impact major îl reprezintă condiționarea dobândirii dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și autovehiculelor de prezentarea certificatului de atestare fiscală care să dovedească achitarea tuturor datoriilor și obligațiilor fiscale locale sau, alternativ, verificarea situației fiscale poate fi realizată electronic, conform Art. VI pct. 3 din proiect. Actele de înstrăinare încheiate cu încălcarea acestei obligații sunt sancționate cu nulitatea absolută, ceea ce introduce un mecanism juridic cu efect direct asupra tranzacțiilor imobiliare și auto, potrivit punctului 4 al aceluiași articol din proiect.
Prin urmare, această prevedere extrem de controversată a proiectului vizează blocarea achiziției de imobile și vehicule pentru persoanele care figurează cu datorii la bugetele locale, măsură care poate fi considerată o restricție nejustificată a dreptului de proprietate și a libertății economice garantate de Constituție.
De asemenea, apare posibilitatea cesionării creanțelor către operatori economici privați, fapt ce ar putea intensifica procedurile de recuperare. Persoanele fizice și firmele pot întâmpina dificultăți majore în desfășurarea activității economice, de la obținerea creditelor bancare până la încheierea parteneriatelor, imaginea publică fiind grav afectată. Garanțiile contribuabilului în fața acestor măsuri rămân fragile, impunând o atenție sporită asupra corectitudinii stabilirii creanțelor fiscale pentru a evita sancțiunile colaterale.
Cum se pot proteja persoanele fizice și firmele: Erori de listare, cesiunea datoriilor și remedii legale
Dacă o persoană este trecută eronat pe lista datornicilor sau suma publicată este incorectă, mecanismele legale includ sesizarea organelor competente pentru rectificarea datelor și ștergerea informațiilor inexacte. În situația în care publicarea s-a realizat cu încălcarea normelor privind protecția datelor cu caracter personal, persoana vizată poate înregistra de asemenea o sesizare sau plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
De asemenea, în cazul cesiunii creanțelor, contribuabilul are la dispoziție instrumente de apărare precum contestația la executare, prin care poate invoca nelegalitatea titlului sau a actelor de procedură în măsura în care creditorul începe executarea silită pentru recuperarea sumelor restante. Gestionarea prudentă a obligațiilor fiscale și verificarea periodică a evidențelor autorităților rămân cele mai eficiente măsuri pentru a evita blocarea tranzacțiilor și încălcarea dispozițiilor GDPR.
„Transparența fiscală este necesară într-un stat modern, însă aceasta trebuie să respecte dreptul fundamental la viață privată și protecția datelor personale. Orice măsură care expune public persoane fizice trebuie să fie proporțională, justificată și însoțită de garanții reale împotriva abuzurilor și erorilor administrative.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
În concluzie, proiectul de lege privind publicarea datoriilor fiscale introduce mecanisme de constrângere severe care pot afecta iremediabil viața privată și libertatea economică a cetățenilor și firmelor din România. Compatibilitatea acestor măsuri cu Regulamentul UE 679 și cu dreptul de proprietate rămâne un subiect intens de dezbatere juridică, având în vedere riscurile de stigmatizare și erorile administrative posibile. Protejarea drepturilor fundamentale necesită o abordare strategică prin utilizarea remediilor legale precum rectificarea datelor, sesizarea ANSPDCP sau contestarea actelor administrative disproporționate.
