Raportorii CESE, Dumitru Fornea și Alena Mastantuono, au obținut avizul pentru rolul energiei nucleare în atingerea neutralității climatice

Programul Ilustrativ Nuclear al Comisiei Europene a fost avizat în Sesiunea Plenară a Comitetului Economic și Social European din data de 4 decembrie 2025, cu 187 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 33 de abțineri, după o dezbatere dinamică ce a implicat toate grupurile societății civile din acest organism consultativ al Uniunii Europene
Comisia Europeană a publicat pe 13 iunie 2025 al 7-lea Program Ilustrativ Nuclear. Documentul stabilește o viziune reînnoită pentru rolul energiei nucleare în atingerea neutralității climatice, a competitivității industriale și a securității energetice a Europei. Parte a „Clean Industrial Deal”, noul PINC subliniază că energia nucleară, alături de energiile regenerabile, este esențială pentru decarbonizarea sistemului energetic al UE.
Articolul 40 din Tratatul Euratom prevede că, în domeniul nuclear, Comisia publică periodic programe ilustrative care indică, în special, obiectivele de producție a energiei nucleare și investițiile necesare, inclusiv informații privind dezafectarea eficientă, economia circulară și gestionarea responsabilă a deșeurilor și obține avizul CESE înainte de publicarea lor. Din 1958, au fost publicate șase PINC-uri, ultimul fiind în 2016.
Industria nucleară europeană susține peste 1,1 milioane de locuri de muncă în UE. Lanțul valoric nuclear reprezintă un sector economic semnificativ, cu o amprentă majoră în ceea ce privește locurile de muncă, capacitatea de aprovizionare și cercetarea avansată. Este un lanț valoric cu emisii nete zero, bazat aproape în întregime în UE.
La sfârșitul anului 2024, existau 101 reactoare nucleare în funcțiune în 12 state membre (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Spania, Franța, Ungaria, Olanda, România, Slovenia/Croația, Slovacia, Finlanda și Suedia. Capacitatea lor netă instalată totală era de aproximativ 98 GWe.
La nivel mondial în 2024, erau 440 de reactoare operaționale în funcțiune în 32 de țări, 55 de reactoare în construcție și 109 de reactoare planificate. Statele cu cele mai multe reactoare în funcțiune (conectate la rețea): Statele Unite: 94 reactoare; China: 56 reactoare; Franța: 56 reactoare și Rusia: 36 reactoare.
În 2023, energia nucleară a furnizat 22,8% din producția de energie electrică a UE. Parcul de reactoare din UE include trei unități noi conectate recent la rețea și alte trei în construcție. Mochovce 3 din Slovacia a fost conectată la rețea în ianuarie 2023; Olkiluoto 3 din Finlanda a intrat în funcțiune comercială în mai 2023; iar Flamanville 3 din Franța a fost conectată la rețea în decembrie 2024. Un reactor din Slovacia (Mochovce 4) și alte două din Ungaria (Paks II) sunt în construcție. În același timp, o serie de unități noi sunt luate în considerare în cadrul programelor nucleare aflate în curs de dezvoltare în Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
S-a estimat că valoarea totală a investițiilor actualizate este de 241 de miliarde euro pentru a transforma aceste obiective în realitate până în 2050, plus încă 300 de miliarde euro pentru gestionarea la nivelul UE a tuturor deșeurilor radioactive. Accentul se pune pe întregul ciclu de viață nuclear: de la extinderea duratei de viață a centralelor existente la construirea de noi reactoare de mari dimensiuni, până la dezafectarea și depozitarea în siguranță.
În dezbaterile intense din Sesiunea Plenară a CESE reprezentanți ai societății civile care se opun dezvoltării energiei nucleare în UE, au manifestat prudență și chiar rezerve cu privire la datele prezentate de Comisia Europeană în PINC 2025. Aceștia au semnalat faptul că “…deși este conceput ca un document descriptiv mai degrabă decât prescriptiv, PINC ridică mai multe probleme privind fezabilitatea, costul și alinierea cu obiectivele energetice mai ample ale UE.”
Dezbaterile au fost atât de intense încât a existat și intenția de a se promova un contra-aviz, însă prin implicarea proactivă a raportorilor, domnul Dumitru Fornea (membru CESE din România, secretarul general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN) și doamna Alena Mastantuono, vicepreședintă a CESE și reprezentanta Camerei de Comerț din Republica Cehă), s-a ajuns la un consens cu promotorii acestei ideii, în urma unei negocieri complicate privind textul final al avizului privind PINC.
În avizul CESE se salută faptul că PINC 2025 subliniază potențialul energiei nucleare de a furniza energie electrică și termică cu emisii reduse de carbon pentru gospodării și industrie, precum și de a promova producția de radioizotopi medicali și de a asigura flexibilitatea și stabilitatea rețelei energetice. De asemenea, în contextul politicilor de decarbonare se insistă pe nevoia de a se asigura un ciclu integrat al combustibilului nuclear și de a se dezvolta noi capacități de cercetare și de generare a energiei atomice pe teritoriul UE.
În concluziile și recomandările din avizul CESE se precizează:
-Energia nucleară este o realitate în Uniunea Europeană și aceasta joacă și va continua să joace un rol crucial în decarbonizarea continentului european, în special având în vedere că UE trebuie să își consolideze autonomia strategică în domeniile energiei și tehnologiei.
-Nevoia de a se include în PINC măsuri de reglementare și financiare care să sprijine investițiile planificate, pentru a se adresa astfel cauzele care au împiedicat realizarea investițiilor ambițioase prevăzute în Programul nuclear ilustrativ anterior.
_Energia nucleară și sursele regenerabile de energie se completează reciproc, iar statele membre sunt responsabile pentru alegerea propriului mix energetic.
-Dialogul cu societatea civilă este esențial pentru consolidarea încrederii, a responsabilității și a acceptării sociale. Deciziile privind noile proiecte din sectorul nuclear, inclusiv dezvoltarea de noi tehnologii, ar trebui luate în urma unui dialog amplu și transparent cu societatea civilă pe teme tehnice, economice, sociale și de mediu. Din păcate, nu există fonduri disponibile pentru o participare semnificativă a societății civile la aceste chestiuni.