Întotdeauna când se fac schimbări va exista o opoziție din partea mai ales a acelora care sunt direct afectați, iar dacă este vorba de afectarea nivelului de trai personal, opoziția va fi cu atât mai înverșunată. Evident, pentru nimeni nu este plăcut să aibă o diminuare de venituri, dar situațiile sunt foarte diverse, începând de la salariați bugetari care nu au venituri mari, până la cei cu venituri de-a dreptul obscene, vezi indemnizația pentru un consiliu de administrație în valoare de 70.000 lei brut pentru o ședință de 1-1,5 ore lunar sau venituri total nemeritate, venituri inventate sub denumirea de sporuri de tot râsul, vezi condițiile vătămătoare pentru personal de birou, sporuri de stat pe scaun etc. sau, cu voia dumneavoastră, venituri pentru persoane care nu au nicio legătură cu jobul pentru care primesc acele venituri.
Mai mult, obrazul gros nu are limite, sunt societăți de stat care și-au mărit salariile și indemnizațiile pentru consiliile de administrație de câteva ori, chiar în acest an, deși ele sunt pe pierdere sau sunt pe profit doar pentru că dețin un monopol al statului sau piața este foarte puțin concurențială în sectoarele în care activează. Așa cum spuneam, reforma este dureroasă, dar nu mai este loc de întors. Dacă ne uităm pe execuția bugetară pe 5 luni, comparativ 2024 cu 2025, ne dăm seama că într-adevăr nu avem încotro. Pe primele cinci luni ale anului 2025 veniturile bugetare au crescut cu 30,6 miliarde de lei, de la 225,4 miliarde la 256 miliarde de lei, așadar toate ordonanțele trenuleț din ultimii ani au dus la creșterea de venituri bugetare, dar problema este că și cheltuielile bugetare au crescut, chiar într-o măsură mai mare, astfel că în 2025 acestea au fost mai mari cu aproximativ 35 miliarde de lei, de la 285,5 miliarde în 2024 la 320,2 miliarde în 2025. Cu alte cuvinte, degeaba tot creștem veniturile bugetare prin majorări de taxe și impozite dacă cheltuielile cresc într-o măsură mai mare. Concluzia care se desprinde este aceea că problema nu este la venituri, ci la cheltuieli, de aceea este necesar să se ia acum aceste măsuri de reducere. Mergând mai departe cu comparația, pe cele 5 luni ale anilor 2024 și 2025, vedem că o creștere mai mare a cheltuielilor cu aproximativ 4,1 miliarde de lei, dar dacă intrăm puțin în detalii observăm că cheltuielile de personal au crescut pe primele 5 luni ale anului 2025 cu aprox. 7,2 miliarde de lei, de la 63,9 miliarde în 2024 la 71,1 miliarde în 2025, așadar numai din cheltuielile de personal devansăm creșterea de venituri 2025 comparativ cu 2024 la 5 luni. Evident, mai avem și creșterea cheltuielilor cu asistența socială, dar aici avem o justificare având în vedere recalcularea pensiilor intrată în vigoare odată cu legea 360/2024, în 2025 cheltuielile cu asistența socială, total, nu doar pensiile, fiind 106,2 miliarde lei, comparativ cu 2024, tot la 5 luni, când au fost de 92,2 miliarde lei, deci o creștere cu 14 miliarde lei.
Văzând cifrele este evident că nu se mai putea continua în acest fel, alternativa fiind intrarea în incapacitate de plată, mai devereme sau mai târziu, mai degrabă mai devreme, pentru că agențiile de rating erau pregătite să ne treacă în categoria junk, ceea ce ne pecetluia soarta. Am evitat acest lucru în ceasul al doisprezecelea tocmai pentru că s-a trecut primul pachet de reformă și se așteaptă și celelalte măsuri de reformă anunțate. În toate aceste evenimente care se desfășoară într-un ritm amețitor, nu prea suntem obișnuiți cu atâtea măsuri radicale într-un timp așa de scurt, mai ales că sunt luate pe mai multe direcții și pe mai multe paliere, mulți se opun, justificând opoziția că măsura respectivă nu aduce foarte multe venituri la buget sau că tăierea unei anumite cheltuieli nu rezolvă deficitul bugetar. Așa este dacă privim numai dintr-un unghi de vedere, adică rezolvarea deficitului bugetar cu o singură măsură. Realitatea este că nu avem la îndemână o măsură magică, unică, care să rezolve deficitul bugetar de 40 miliarde, de aceea este nevoie de un complex de măsuri, iar ”pic cu pic” să rezolvăm această problemă. De aceea, nu stă în picioare motivația că măsura X nu rezolvă problema, fiecare leu este important, altfel tot aici vom ajunge, iar durerile vor fi și mai mari. Și mai este un motiv pentru care contează fiecare leu: echitatea, corectitudinea măsurilor luate. Cetățeanul va sprijini măsurile oricât de dure sunt dacă sunt corecte, altfel se vor opune, prin diverse modalități, iar rezultatele nu vor fi cele așteptate.
