La 10 octombrie 1882 fondatorul Compagnie Internationale de Wagons-Lits, Georges Nagelmackers invita mai mulţi oaspeţi de vază în aşa-numitul Train Éclair de Luxe care părăsea Gare de l’Est din Paris şi sosea la Viena în ziua următoare. La data de 5 iunie 1883 primul Express d’Orient se deplasa de la Paris la Viena via München. În anul 1885 a devenit operaţională o nouă linie feroviară de la Viena la Constantinopole via Belgrad, Niš şi Plovdiv. Mai târziu, la 1 iunie 1889 primul tren direct conecta metropolele Paris/Gare de l’Est şi Constantinopole/Sirkeci Terminal din zona Cornului de Aur, pe care am avut prilejul să îl vizitez împreună cu familia mea când lucram în conducerea Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră de la Istanbul. Denumirea oficială Orient Express datează din anul 1891 şi s-a păstrat decenii la rând până în zilele noastre.
Veacul trecut a consemnat câteva episoade din biografia acestui mijloc de transport: *În perioada Primului Război Mondial (1914-1918) funcţionarea trenului a fost suspendată. *În anul 1919, odată cu deschiderea Tunelului Simplon, a fost introdus un nou traseu între Paris şi Istanbul (noua denumire a metropolei de pe malurile Bosforului), via Milano, Veneţia, Trieste. *Cel de-al patrulea deceniu a fost martorul existenţei unei triade feroviare: Orient Express; Simplon Orient Express; Arlberg Orient Express, ultimele două pe traseul dintre Zürich, Innsbruck şi Budapesta via Arlberg. *Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a determinat suspendarea trenurilor respective între anii 1939-1945, serviciile pentru zona Balcanilor fiind preluate de compania germană Mitropa, dar deseori întrerupte de acţiunile de sabotaj ale partizanilor iugoslavi. *După încheierea conflagraţiei, trenul şi-a reluat parţial activitatea, vagoanele luxoase fiind, însă, înlocuite cu vagoane normale ale companiilor din cele câteva ţări comuniste de tranzit. *În anul 1962, Orient Express pe ruta Paris – Istanbul a devenit o scumpă amintire atât la propriu, cât şi la figurat, încetându-şi funcţionarea. *La sfârşitul secolului trecut, acest tren a revenit în actualitatea europeană, fiind recondiţionat şi perfecţionat în privinţa confortului şi a performanţelor tehnice.
La rândul său, istoria relaţiei dintre Orient Express şi ţara noastră a cunoscut o serie de momente mai însemnate: *Viena a rămas gara-terminus pentru Orient Express până la 4 octombrie 1883 când traseul trenului s-a extins către portul românesc Giurgiu. *Calea ferată dintre Bucureşti/Gara Filaret şi acest oraş dunărean (prima de pe teritoriul de atunci al României), fusese inaugurată în octombrie 1869 cu două garnituri succesive: Trenul de onoare Michaiu Bravu şi Trenul Dunărea – facilităţi feroviare autohtone care au făcut posibilă extinderea traseului balcanic al vestitului tren internaţional. *La Giurgiu călătorii erau transbordaţi din Orient Express pe ferry boat-ul ce traversa Dunărea până la Ruse/Bulgaria de unde aceştia luau un alt tren până la Varna/Bulgaria şi, în continuare, din nou cu ferry boat-ul până la Constantinopole/Turcia. *În regimul trecut, Orient Express fusese interzis în România. *După anul 1998, trenul şi-a reluat cursele periodice pe ruta Paris – Budapesta – Sinaia/vizitarea Castelului Peleş – Bucureşti – Istanbul, cel mai recent fiind în ţara noastră în cursul anului 2019; avea 15 vagoane de lux, inclusiv trei restaurante şi găzduia 90 de pasageri care plătiseră între 6 mii şi 120 de mii de euro de persoană în funcţie de gradul de confort pe perioada îndelungatei şi agreabilei călătorii.
Revenind la perioada de glorie a anilor ’30, menţionez că Orient Express se caracteriza printr-un prestigiu şi o atracţie greu de egalat în acea epocă. În fiecare cursă, lista pasagerilor era una impunătoare: regi; prinţi; conţi; boieri; baroni; oameni de afaceri; diplomaţi; pictori; jurnalişti; scriitori; starlete; militari; ofiţeri de informaţii etc. Iată câţiva dintre pasagerii celebri: Sultanul Abdul Hamid al II-lea; Regele Carol al II-lea al României; Regele Edward al VIII-lea al Angliei; Regele Ferdinand I al Bulgariei (care obişnuia să conducă acel tren pe teritoriul ţării sale); Martha Bibesco; Marlene Dietrich; Coco Chanel; Jean Gabin; Greta Garbo; Josephine Baker; Agatha Christie; Jean Cocteau; Graham Greene; Ernest Hemingway; Lev Tolstoi; Albert Einstein; Sigmund Freud; T.E. Lawrence/Lawrence of Arabia; Alfred Hitchcock; Pierre Loti; Mata Hari; Guillaume Apollinaire ş.a.
Sortimentele culinare sofisticate şi băuturile fine asigurau buna-dispoziţie şi trecerea agreabilă a timpului. De pildă, Meniul dejunului din ziua de 31 mai 1925, prezentat în limba franceză, era următorul: “Oeuf Frites Catalanes; Tournedos Béarnaise; Pommes Noisette; Asperges Sauce Gribich; Terrine de Canard Truffée; Glace Plombière; Dessert.”. Fiecare vagon impresiona printr-un ambient select, asigurat de cristalele veneţiene, porţelanurile chinezeşti, tapiseriile orientale, piesele de mobilier din lemn de trandafir sau cedru, muzică de atmosferă de toate genurile şi pentru toate gusturile pasagerilor de diferite vârste, serviciile ireproşabile şi valabile la orice oră din zi sau din noapte. Afişele vremii, elaborate în limbile franceză, engleză şi germană, înfăţişau în culori atractive Bosforul cu minaretele sale – punctul final al unor voiaje memorabile, caracterizate prin lux şi eleganţă la superlativ.
Orient Express a fost o entitate prezentă în universul literaturii şi artelor de pretutindeni. *Citez mai întâi titlurile câtorva cărţi citite în acei ani de numeroşi europeni tineri şi vârstnici: “Dracula” de Bram Stoker; “Stamboul Train” şi “Travels with My Aunt” de Graham Greene; “From Russia with Love” de Ian Fleming; “Prinţul” de Tudor Teodorescu-Branişte; “The Great Railway Bazaar” de Paul Theroux; “The Orient Express” de Gregor von Rezzori; “Thea Stilton and the Mistery on the Orient Express” de Elisabeta Dammi; “First Class Murder” de Robert Stevens ş.a. *În apartamentul nr. 411 al Hotelului Pera Palace din centrul Istanbulului, scriitoarea Agatha Christie a compus în cursul anului 1934 celebrul roman “Crima din Orient Express”. Transformat în muzeu, acest “spaţiu al memoriei” conţine elementele originale de mobilier, precum şi anumite tablouri, fotografii, albume, scrisori şi cărţi personale. Mai mult chiar, balconul apartamentului şi liftul cu care se deplasa Agatha Christie au rămas până astăzi neatinse şi privite de la distanţă. *Scriitorul francez Valéry Larbaud (1881-1957) publica în anul 1913 o odă despre vestitul mijloc european de transport. Iată câteva versuri ale acesteia: “Împrumută-mi marele tău zgomot, marele tău aspect aşa de dulce,/Alunecarea ta nocturnă prin Europa iluminată,/O, tren de lux cu muzica ta înfricoşătoare,/Cu zgomote de-a lungul coridoarelor tale de piele aurită,/În timp ce în spatele uşilor lăcuite, cu zăvoare grele de aramă,/Dorm milionarii./Trec, fredonând pe culoarele tale,/Mă aflu pe drumul tău spre Viena şi Budapesta,/Amestecându-mi vocea cu cele o sută de mii de voci ale tale,/O, Harmonică-Zug!…/Împrumută-mi, Orient Express, respiraţia lejeră şi facilă/A locomotivelor înalte şi zvelte, a mişcărilor/Atât de uşoare, ale locomotivelor foarte rapide,/Precedând, fără vreun efort, patru vagoane galbene cu litere aurii/Prin singurătăţile muntoase ale Serbiei/Şi mai departe, prin Bulgaria încărcată de trandafiri.”. *Există două cărţi cu caracter documentar despre renumitul tren continental: “Orient Express – strălucirea, decăderea şi renaşterea unui tren de lux” de Werner Solch; “Orient Express – Trenul legendă al Europei” de Ilie Popescu. *Ecranele lumii au găzduit ani de-a rândul multe filme printre care cele intitulate: “Istanbul Express”; “Death, Deceit & Destiny Aboard the Orient Express”; “Orient Express” (film românesc regizat de Sergiu Nicolaescu). *Coregraful rus Serghei Diaghilev a montat în anul 1924 baletul avangardist “Le Train Bleu” pentru care Pablo Picasso pictase decorurile şi Coco Chanel executase costumele; libretul aparţinea lui Jean Cocteau, iar muzica era compusă de Darius Milhaud.
Am scris două cugetări despre această filă frumoasă şi interesantă din cartea Europei: “Orient Express – un tren cu mult antren.”; “În zilele noastre, cu Orient Express nu mai călătoreşte celebra Agatha, ci multe alte persoane anonime, dar încărcate cu zeci de agate.”.
