Prin noul RNTR 8, aprobat prin Ordinul 1333/2019, Registrul Auto Român reglementeză din octombrie 2019 cine şi cum să efectueze verificările aparatelor tahograf ce echipează autovehiculele comerciale care transportă mărfuri sau persoane, în contextul apariţiei tahografelor inteligente.
Pe acestă piaţă a aparatelor ce înregistrează timpii de lucru şi de odihnă ai şoferilor, activează mai mulţi producători la nivel european, producători care sunt reprezentaţi şi în ţara noastră şi care acoperă prin reţelele lor de parteneri necsităţie operatorilor de transport.
În acest context, noul Regulament stabileşte normele de autorizare, monitorizare şi control ale operatorilor economici ce îşi desfăşoara activitatea în România prin instalarea şi verificarea periodică a tahografelor şi limitatoarelor de viteză şi care are următoarele efecte negative:
- Împiedică accesul la piaţă pentru operatorii economici care sunt autorizaţi doar cu un singur importator, în condiţiile în care echipamentele necesare acestei activităţi sun concepute în aşa fel încât să acopere toate modelele aparatelor aflate pe piaţă, acest lucru constituind de facto un monopol.
- Limitează şi/sau interzice dreptul la munca al angajaţilor care nu deţin permis de conducere categoria C sau D, în ciuda faptului că până la apariţia noilor reglementări aceştia îşi desfăşurau activitatea doar cu categoria B.
- Interzice reprezentanţilor producatorilor de tahografe sau echipamente de testare, efectuarea cursurilor de pregătire pentru tahografele inteligente produse de ceilalţi producători.
- Pune în imposibilitatea reautorizării operatorii economici care nu au angajaţi care deţin categoriile de permis menţionate mai sus, încalcand liberul acces la o activitate economică.
- Impune regului restrictive pentru activităţile desfaşurate prin intermediul atelierelor mobile, condiţionând o limită de 25 km faţă de alte ateliere fixe.
Drept urmare, transportatorii vor avea mult mai puţine opţiuni în selectarea unui prestator de servicii precum şi creşterea exponenţială a preţurilor serviciilor prestate. Această abordare nu este întâlnită la nivel european şi trebuie tratată cu mare atenţie deoarece au apărut deja distorsiuni prin defavorizarea şi excluderea de pe piaţă a multor firme, precum şi concedierea unor angajaţi.
Facem un ultim apel la autoritatea emitenta pentru stopa aplicarea acestor reglemetări şi a trece cat mai rapid la elaborarea unui regulament care să respecte normele de drept, dialogul social si principiile unei pieţe concurenţiale.
