În articolul ”Titulescu – 80 de ani de la trecerea în veşnicie”, Nicolae Mareş evocă figura marelui diplomat român, precum şi eforturile pe care acesta le-a depus pentru a obţine o poziţie cât mai avantajoasă a ţării noastre în confruntări de forţe care erau dezechilibrate. Din aceste strădanii şi eforturi diplomatice ar avea, cu siguranţă, ce învăţa şi politicienii actuali, care par prea puţin preocupaţi de avantajele ţării pe care o reprezintă.
Mihai Caba face un mini-portret al lui Gala Galaction (Gala Galaction – un părinte cu har scriitoricesc), arătând că acesta a fost ”Remarcat nu numai ca preot ortodox, pentru însemnatele sale lucrări şi traduceri teologice elaborate şi publicate în timpul vieţii, (…) ,dar şi ca scriitor, pentru numeroasele sale opere literare”. Se menţionează că marele critic George Călinescu l-a încadrat în rândul scriitorilor poporanişti, adepţi ai promovării specificului naţional.
În materialul ”Constantin Brâncuşi – în India”, Ion Pătraşcu evidenţiază legăturile unor artişti români de seamă (Mircea Eliade, Mihai Eminescu) cu arta şi filosofia orientală, arătând că dintre aceştia nu putea lipsi marele sculptor Constantin Brâncuşi, care ”l-a admirat pe celebrul yoghin tibetan Milarepa (1040-1123) şi s-a adâncit în meditaţia yoghină”, reuşind totodată ”să împletească tradiţiile etnoculturale româneşti cu elemente ale spiritualităţii şi filosofiei indiene”. O lucrare de anvergură, un templu ce urma să fie ridicat la Indore, a rămas însă doar în stadiu de proiect.
În câteva poeme, Doina Drăguţ etalează, aşa cum ne-a obişnuit, o poezie densă, profundă, cu trimitere la sensuri şi probleme filosofice: ”încercăm (…) să armonizăm funcţia/ cu esenţa/ căutăm o poartă de acces/spre lumea dinafară/ urmând calea propriei naturi” (”Lumea dinafară”). Sau: ”Regăsim începutul/ prin adâncire/în forma neantului/ se suprimă totul/ limitele sunt neclare” (Forma neantului).
O temă interesantă ne propune Tudor Nedelcea în ”Eminescu, despre Tudor Vladimirescu”, arătând că marele poet a scris şi în domeniul istoric ”pagini memorabile”, fapt atestat şi de ilustrul cărturar Nicolae Iorga. Este vorba de o luare de poziţie tranşantă şi obiectivă pe care Mihai Eminescu a avut-o într-o polemică asupra Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu.
Cu ocazia Bicentenarului Revoluţiei de la 1821, Nelu Vasile face o edificatoare prezentare, ce va fi publicată în serial, a momentului istoric respectiv, precum şi a figurii marelui revoluţionar român.
”Eugen Ionescu – părintele teatrului absurdului” este titlul sub care Al. Florin Ţene îl prezintă cititorilor pe ilustrul dramaturg, care (din păcate) se alătură unei liste mai lungi a unor personalităţi române care şi-au găsit refugiul în străinătate, în speţă în Franţa, din cauza unor condiţii potrivnice în ţara natală. Articolul oferă multe informaţii şi relatări relevante din viaţa dramaturgului, conţinând chiar şi câteva episoade care am convingerea că sunt inedite pentru mulţi dintre cititori. Precum şi fragmente din testamentul spiritual al lui Ionescu (Ionesco), din care îmi permit să citez: ”În acelaşi timp, în ciuda a orice, cred în Dumnezeu, pentru că eu cred în rău. Dacă răul există, atunci există şi Dumnezeu”.
La 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim, Mihai Sălcuţan îi dedică un material succint, dar relevant profesorului, sociologului, eseistului, poetului, epigramistului, romancierului şi dramaturgului român. Aici puteţi găsi referiri nu numai la duelul epigramatic dintre Nigrim şi Cincinat Pavelescu, ci şi câteva adevăruri care ar trebui să fie repere pentru societatea contemporană, ce alunecă prea uşor în facil şi în negarea (sau măcar ignorarea) valorilor.
Vavila Popovici continuă serialul ”Filosofia, Religia, Ştiinţa, Politica” cu prezentarea filosofului german Johann Gottlieb Fichte, cunoscut ca părinte al idealismului german şi ca urmaş al lui Kant. Acesta a făcut referiri la inconştient şi la relaţiile lui cu conştientul chiar înainte de Freud. Cititorul este informat cu privire la date biografice, dar şi în legătură cu reperele principale ale operei lui Fichte. Vom reproduce citatul care deschide articolul, care ni s-a părut elocvent: „Nu ceea ce te face fericit este bine, ci numai ceea ce este bine te face fericit. Fără moralitate nu este posibilă nicio fericire”.
Mai semnează: George Filip, Ben Todică, Dragoş Niculescu, Janet Nică, Ion Popescu-Brădiceni, Maria Calafeteanu, Anca Sîrghie, Octavian Mihalcea, Livia Ciupercă, Mihai Merticaru, Galina Martea, Liviu Chişcop, Romel Moga, Ionel Popa, Nicolae Bălaşa, George Petrovai, Beatrice Silvia Sorescu, Constanţa Abălaşei Donosă, Ovidiu Purdea Someş, Gelu Dragoş, Constantin Miu, Maria Vieru-Işaev, Nicolae Mătcaş, Olga Bălănescu, Sorin Finchelstein, Ştefan Ivanovici-Terenţiu, Philip Tudora.
O lectură necesară în vremuri în care doar spiritul ne mai poate salva.
Ca in urma cu 200 de ani, vom pune domn pamantean la Cotroceni si vom scapa de nazistul (fanariotul) Mercaloaicei din Berlin A !
Revista „Constelații diamantine” va dăinui în timpuri prin pledoaria pentru hațional a redactorului-șef Doina Drăguț, scriitoare, poetă desăvârșită, meditațiile lirice profunde, eseurile filosofice ale Domniei Sale oferindu-ne larga deschidere spre limanul vieții – întru a rezista prin valori- și coagulându-ne pe toți scriitori într-un tot unitat cu aceste valori românești, dar și universale, Felicitări , distinsă Doamnă Doina Drăguț, pentru menținerea prin excelență a acestei reviste prestigioase!