Mihai Nicuț (e-nergia.ro)
În condițiile în care România a devenit exportator net de energie electrică, și din punct de vedere al banilor balanța energetică ne este favorabilă, cu un plus de 123 de milioane de euro la cinci luni. Totuși, prețul pe MWh importat a fost cu aproape jumătate mai mare decât prețul pe MWh exportat, în medie.
România a devenit exportator net de energie electrică în primele șase luni ale anului, pe fondul unui consum național în scădere și al unei producții în creștere, fiind consemnat o diferență netă de 2,9 TWh, conform datelor Transelectrica, situație despre care am scris AICI
Transelectrica nu publică însă și date referitoare la valoarea tranzacțiilor de import/export cu energie electrică și în acest scop am solicitat datele de la Institutul Național pentru Statistică (INS), care ne-a oferit datele pentru primele cinci luni ale anului – nu șase-ultimele disponibile, dar imaginea de ansamblu nu este alterată foarte mult.
Așadar, în primele cinci luni ale anului, conform INS, producătorii români de energie electrică au exportat 5,48 TWh de energie electrică, valoarea încasărilor ridicându-se la 630 de milioane de euro. Importurile de energie electrică ale României, mai mici decât exporturile, s-au ridicat la 2,97 TWh, iar banii plătiți pentru ele s-au ridicat la 507 milioane de euro.
Așadar, în medie, prețul pentru energia exportată de România a fost de 115 euro/MWh. Tot în medie, prețul pentru energia importată de România a fost de 170 de euro/MWh. Așadar energia de import a fost cu 55 de euro/MWh mai scumpă decât energia pe care am exportat-o. Sau cu 48% mai scumpă.
O parte din explicație ar putea fi că parte exporturile din rețeaua românească, cel mai probabil multe dintre ele de energie din surse regenerabile se fac prin mecanismul cuplării piețelor spot, în momentele în care prețul zonal este jos – probabil este un aport semnificativ al regenerabilelor și în alte rețele, și importurile se fac atunci când avem nevoie de energie, și nu doar noi, iar prețurile sunt sus. Asta dincolo de contractele pe termen lung încheiate dinainte. În plus, este posibil ca prețurile de export să fie sensibil mai mici și pentru că, o bună perioadă, Hidroelectrica a avut apă din belșug (producția la șase luni a crescut cu 45%) ceea ce, alături de alți factori, a pus presiune pe prețurile din piața spot, care au tot scăzut.
De fapt, în multe situații, exporturile României se fac în golul de noapte, iar importurile în vârful de zi.
Chiar și așa, după cum se vede, balanța este totuși favorabilă României în termeni financiari, cu un plus (încasări din exporturi vs.plăți pentru importuri) de 123 de milioane de euro.
Valoric și fizic cel mai mult am exportat în rețeaua bulgară – 2,51 TWh și aproape 260 de milioane de euro, iar cel mai mult am importat din rețeaua sârbă (care nu este în mecanismul PZU cuplat) – 1,2 TWh pentru care am plătit aproape 300 de milioane de euro, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a importurilor.
