Mirela Ionela Achim (www.b1tv.ro)
România se află printre țările care au fost supuse unui audit din partea Curții de Conturi a Uniunii Europene, principalul organism de audit al blocului comunitar, scopul fiind evaluarea statului de drept și a instrumentelor prin care UE se asigură că interesele sale financiare sunt protejate de încălcări ale principiilor statului de drept.
Curtea de Conturi a UE, despre respectarea statului de drept în România
Raportul CCE numit „Statul de drept în UE – Un cadru îmbunătățit pentru protejarea intereselor financiare ale UE, dar riscurile rămân” a fost dat publicității pe 22 februarie, el examinând situația în șase țări – Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia și România, informează publicația bulgară Kapital, citată de Rador și G4Media.
Documentul arată că situația în unele dintre acestea s-a înrăutățit în ultimul deceniu.
Pentru fiecare dintre cele șase state, CCE a implementat măsuri pentru cel puțin unul din cele trei instrumente de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.
În cazul României și Bulgariei, CCE a constatat că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), ridicat în 2023, nu a fost înlocuit cu alte mecanisme pentru implementarea reformelor nefinalizate, și anume un sistem judiciar eficient, rezolvarea problemei corupției la nivel înalt, precum și în administrația locală, și lupta împotriva crimei organizate, constată Curtea de Conturi a Uniunii Europene.
„Noile garanții de protecție ale UE în domeniul statului de drept reprezintă un pas foarte bun înainte, dar există fisuri în sistem: statul de drept este o valoare fundamentală a UE care merită cu siguranță să fie protejată în mod mai fiabil”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi a UE și șefă a auditului.
Rapoartele anuale privind statul de drept servesc la evaluarea necesității unor acțiuni ulterioare din partea Comisiei Europene pentru eventuala înghețare a fondurilor europene în cazul suspiciunii privind deficiențe grave în statele membre. Acest lucru s-ar putea întâmpla prin Mecanismul de condiționalitate, care a fost deja activat pentru Ungaria și Polonia. În același timp, criteriile pentru intrarea în vigoare a Mecanismului nu sunt bine definite și pot fi adesea politice, se îndoiește Curtea Europeană de Conturi.
CCE: Reformele trebuie îndeplinite înainte ca plățile din fonduri UE să fie efectuate în întregime
„Neîndeplinirea etapelor-cheie legate de principiile statului de drept pentru Bulgaria, Grecia, Italia și România nu sunt „super-ținte” și, prin urmare, nu blochează toate plățile legate de acestea (cum este cazul Ungariei și Poloniei), dar acestea ar trebui implementate înainte ca plățile să fie efectuate în întregime.
Pentru Bulgaria și România, însă, unele etape – cheie legate de prevenirea, detectarea și corectarea fraudei și corupției și, prin urmare, cu principiile statului de drept, sunt doar ținte obișnuite de etapă. Unele dintre aceste etape-cheie legate de principiile statului de drept urmează să fie implementate doar spre finalul perioadei de eligibilitate în temeiul Mecanismului de Redresare și Reziliență”, se arată în raportul Curții Europene de Conturi.
Raportul are doar un caracter consultativ și, după dezbaterea sa în Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European, este puțin probabil să existe alte consecințe. Cu toate acestea, în răspunsurile Comisiei Europene către Curtea de Conturi a UE, aceasta s-a angajat să depună eforturi suplimentare în direcția garantării statului de drept.
