Anda Simion (gds.ro)
Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), mare parte dintre români consideră că starea lor de sănătate este bună sau foarte bună. Totuşi, rezultatele analizelor relevă că mulţi dintre aceştia prezintă factori de risc cardiovasculari şi nu numai.
Într-o proporție mare (78.8%), respondenții au apreciat sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună. Astfel, 82.2% dintre bărbați și 75% dintre femei apreciază sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună. Dintre respondenții care și-au apreciat sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună, 83.5% erau din mediul urban și 73.4% din mediul rural.
Totodată, 42.8% dintre femei și 37.7% dintre bărbați au declarat că utilizează medicamente prescrise de medic: 49% din respondenți declară că folosesc medicamente pentru hipertensiune arterială, 33.9% pentru hipercolesterolemie, 12.2% pentru diabet zaharat, 65.1% pentru alte afecțiuni.
INSP, în calitate de promotor al proiectului “Consolidarea rețelei naționale de furnizori de îngrijiri primare de sănătate pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, copii și adulți (inclusiv populație vulnerabilă) – PDP1”, a implementat Ancheta de evaluare a stării de sănătate prin examinare (EHES), pe baza unei metodologii comune europene.
Fumatul şi alcoolul
Un procent de 24.1% din respondenți declară că fumează zilnic, 5.5 % declară că fumează ocazional și 70.5% declară că nu fumează. 28.5% dintre bărbați fumează zilnic față de 19.6% dintre femei.
36.3% dintre respondenți declară că nu consumă niciodată alcool, 34.7% consumă de o data pe lună sau mai rar, 12.5% consumă alcool de 2-4 ori pe lună 11.3% consumă alcool de 2-3 ori pe săptămână, 4.6% consumă alcool de 4 sau mai multe pri pe săptămână.
53.8% dintre femei declară că nu consumă niciodată alcool față de 19.1% dintre bărbați.
Activitatea fizică şi statusul ponderal
82.5% din respondenți declară că fac activitate fizică ușoară în fiecare zi, 87.2% fac activitate fizică ușoară peste 20 minute. Un procent de 65.9% din respondenți declară că fac activitate fizică moderată, 86.7% fac activitate fizică moderată peste 20 minute pe zi. Un procent de 14.9% din respondenți declară că fac zilnic activitate fizică intensă, 68.4% declară că fac activitate fizică intensă peste 20 de minute pe zi.
Din datele obținute în cursul interviului, reiese că 30% din respondenți sunt normoponderali și 18.6% sunt supraponderali.
Un procent de 33.8% din femei sunt subponderale și doar 5.8% din bărbați. 48.9% din bărbați sunt obezi față de 13.7% dintre femei.
Din datele obținute în urma măsurătorilor, reiese că 29.6% din participanți sunt normoponderali, 36.1% sunt supraponderali și 32.6% sunt obezi.
Un procent de 34.7% dintre femei și 24.5% dintre bărbați sunt normoponderali. 34.6% dintre bărbați și 30.6% dintre femei sunt obezi.
Analize de sânge
56% din participanții la studiu au valori normale ale colesterolului seric, 29.2% au valori moderat crescute (200-239 mg/dL) și 14.8% au valori crescute (peste 240 mg/dL); 56.1% din participanți au valori ale HDL care indică un risc moderat de boli cardiovasculare și 22.8% au valori care indică un risc crescut.
Ponderea celor cu risc crescut este mai mare la bărbați față de femei (33.4% față de 12.1%).
Un procent de 17.6% din participanți au valori ale LDL care indică un risc crescut de boli cardiovasculare și 10.6% au valori care indică un risc extrem de crescut.
Mulţi respondenţi prezintă factori de risc
Vitamina D —24.8% din participanți au un nivel al vitaminei D în sânge care indică o deficiență, 44.3% din participanți au un nivel al vitaminei D care indică insuficiență de vitamina D.
Bărbații au un nivel normal al vitaminei D într-o pondere mai mare decât femeile (37.3% față de 24.5%).
Din rezultatele prezentului studiu reiese că o pondere mare a persoanelor prezintă: factori de risc cardiovasculari (fumat, consum de alcool, valori anormale ale HDL/LDL);
nivel scăzut al vitaminei D; valori ale hemoglobinei glicate care indică un risc de a dezvolta diabet zaharat; valori ale tensiunii arteriale măsurate peste limitele normale.
Au fost colectate date de la peste 5.000 de respondenţi
Acestă anchetă reprezintă continuarea celor cinci anchete anterioare desfășurate între 1959 și 1997, pe eșantioane de populație reprezentative statistic.
Ancheta a adaptat metodologia European Health Examination Survey (EHES), ceea ce permite compararea datelor obținute cu cele din celelalte State membre ale Uniunii Europene (UE).
EHES România a fost realizat pe un eșantion reprezentativ din populația 25-64 ani, selectați aleator de pe listele a 120 medici de familie participanți.
Au fost colectate date complete de la 5.380 persoane, având reprezentativitate pe sex, mediu de rezidenâ, grupă de vârstă și regiuni de dezvoltare.
EHES România a fost realizat prin administrarea prin interviu a unui chestionar structurat pe patru secțiuni: stărea de sănătate, îngrijirea sănătății, determinanții sănătății și variabile socio-demografice.
De asemenea, ancheta a cuprins și realizarea unui examen clinic (efectuarea măsurătorilor antropometrice, măsurarea tensiunii arteriale, efectuarea testului scaunului simplu și cronometrat) și efectuarea analizelor de laborator (profil lipidic, profil glucidic, ionogramă, vitamina D, hemoglobină, enzime hepatice, profil hormonal tiroidian, profil renal etc.).
