Evaluarea națională a absolvenților de opt clase va suferi schimbări. O vor susține în formă schimbată elevii care acum sunt în clasa a VII-a. Programele noi de limba și literatura română și de matematică, disciplinele evaluării naționale, se găsesc în anexele la Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3472 din 10 martie 2020 publicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 222, 19 martie 2020 – „Ordin privind aprobarea programelor pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, începând cu anul școlar 2020-2021”.
Evaluarea de la sfârșitul clasei a VIII-a este un examen național de larg interes economico-social, pentru că dă imaginea pregătirii la nivel de cultură generală obligatorie (de bază) a unei promoții și oferă o perspectivă asupra măsurii în care se poate conta mai departe pe această promoție.
Schimbarea actuală, din 2020 pentru 2021, se va produce în interiorul unei alte schimbări, construite și amânate, puse la păstrare. În 2019, fusese legiferată amânarea pentru 2024 a acelei schimbări, stabilite inițial tot pentru 2021. Ba, și mai în urmă privind, era amânarea unei amânări și mai vechi, din 2011. La acea vreme, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a prevăzut susținerea la evaluarea națională a unor probe diferite de cele încetățenite, adică a unei probe transdisciplinare, a alteia de limbă străină, dar nu de la intrarea în vigoare a legii, ci „începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2017-2018”, adică din 2021. În 2019, susținerea în acest fel a evaluării naționale a fost iar amânată, stabilindu-se să fie susținută începând cu elevii care vor intra în clasa a V-a în anul şcolar 2020-2021.
Legiferarea unei schimbări în acest an cu aplicare anul viitor, până să intre în vigoare schimbarea tot amânată din 2011, este bine-venită. La noul termen, în 2024, pe baza programelor schimbate acum nu ar rămâne decât să fie stabilite probe și formulate subiecte conform legii valabile atunci. În fond, aplicarea unei probe transdisciplinare nu ar avea de ce să aștepte nici atât. Nu pentru folosire transdiciplinară se învață ce se învață în clasă, la orele separate, pe discipline?! Pentru folosire transdisciplinară e normal să fie predate noțiunile, să fie livrate informațiile, să existe discuții, explicații, conexiuni etc. în clasă. Din clipa ieșirii pe poarta școlii, în viața reală (admițând că la noi, ce oferă școala înseamnă viață transfigurată, viață din carte, din lecție), începe folosirea transdisciplinară a celor învățate.
Noile programe este de așteptat să aducă noi tipuri de subiecte. Cu subiecte precum cele repetate an de an, de nivelul „Rezultatul calculului 25-20:5 este egal cu…” sau care să ceară „să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat” sau „explicați rolul cratimei”, nu are cum să fie certificată trecerea pe o treaptă superioară de formare, spre economia viitorului, în societatea bazată pe cunoștințe tot mai complexe și mai multe, cu totul contrar ideii că școala nu mai e necesar să transmită atâtea informații. Este dătător de speranțe că programa urmărește competențe precum „identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte (…)”, „corelarea informațiilor explicite și implicite (…)” și că o secțiune solidă de competențe se referă la „redactarea textului scris (…)” În acest fel este reconsiderată importanța compunerii, a textului cu cap și coadă, adecvat cerinței.
În același timp, sublinierea la loc de frunte, în definirea programei de limba și literatura română, a faptului că „structura subiectului are în vedere o nouă viziune care valorifică procesele cognitive evaluate de testările PIRLS și PISA” pare nelalocul ei. Este incontestabil că prestația îngrijorătoare a tinerilor noștri (nu neapărat scorul ca atare) la testarea PISA are între cauze conținutul și forma examenelor pe care ei le susțin în mod curent, însă invocarea testării PISA ca avută în vedere la structurarea subiectelor de examen național sugerează că evaluarea națională are drept obiectiv îmbunătățirea rezultatelor la această testare.
Seamănă a oportunism. Pe deasupra, este pusă pe același plan testarea PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), care este pentru clasa a IV-a şi evaluează nivelul de înțelegere a unui text citit. Referirea la sfârșitul ciclului gimnazial la o testare a nivelului de ciclu primar poate fi acceptată cel mult (speculând) ca o utilizare a acumulărilor de pe parcurs, admițând că în aceeași parte de definire a programei se vorbește despre „etapele intermediare ale acumulării competențelor specifice (…)” Atunci, de ce nu se face trimitere și la testarea TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study), pentru clasele a IV-a și a VIII-a, la matematică și ştiințe?!
Cunoscând noile programe, subiecte pe baza lor pot fi alcătuite, iar simulările în condițiile de moment nu ar avea de ce să nu se facă online.
