Prin intermediul unui comunicat de presă, Comitetul Economic și Social European (CESE) își manifestă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege înaintat Parlamentului sârb la 29 noiembrie 2024, care propune înființarea unui registru pentru „agenții de influență străină”. Legislația propusă ar impune organizațiilor care primesc finanțare străină să se înregistreze la Ministerul Justiției ca „agenți străini”, impunând sancțiuni severe. (https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/presentations/serbia-draft-law-foreign-agents-risks-democratic-and-eu-integration-goals )
“Ca și în cazul inițiativelor similare din alte țări candidate, cum ar fi în cazul Georgiei, CESE reiterează că o astfel de legislație este incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, pe care Serbia, în calitate de țară candidată la UE, se așteaptă să le susțină.
Acest proiect de lege reprezintă o amenințare gravă și directă pentru organizațiile societății civile, punând în pericol rolul acestora în protejarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a integrării europene.
Solicităm parlamentarilor sârbi să ia în considerare implicațiile proiectului de lege propus și să evite acțiunile care ar putea dăuna societății civile și ar putea împiedica progresul Serbiei pe calea lor europeană.”- se arată în comunicat.
Reamintim faptul că deputații populari ai Mișcării Socialiste din Serbia, Bojan Torbica și Đorđe Komlenski, au înaintat Parlamentului Legea privind Registrul special al agenților de influență străină.
Proiectul de lege prevede că „agenți” sunt considerați a fi „toate asociațiile și organizațiile non-profit care sunt în principal finanțate sau asistate în alt mod de alte state, organele acestora, organizații internaționale și străine, cetățeni străini sau organizații neguvernamentale înregistrate care sunt finanțate. din străinătate”. – informează publicația Danas.( https://www.danas.rs/vesti/politika/vulin-zakon-o-registru-agenata-stranog -uticaja/)
Potrivit sursei menționate, se propune ca declarațiile reprezentanților agenților de influență străină, materialele tipărite, precum și materialele care sunt publicate prin mijloace electronice, rețele de informare și telecomunicații sau distribuite în alt mod, trebuie să aibă marca că organizația este înregistrată în Registrul agenților de influență străînă. Mai mult, dacă entitățile menționate nu se vor regăsi în “ Registrul agenților de influență străină” , Ministerul Justiției înaintează instanței competente o propunere de interdicție privind efectuarea lucrărilor și depune un raport împotriva persoanelor responsabile în conformitate cu prevederile legislației penale a Republicii Serbia.
Inițiativa pare a fi o copie fidelă a legii din Georgia care a provocat masive mișcări de protest în stradă.
La noi, care urmam cu sfintenie recomdarile UE, societatea civila (adica vestitele ONG-uri) a primit rolul de a discuta cu guvernul diverse probleme inclusiv initiative legislative, iar guvernantii nu isi pun intrebarea elementara despre tarile din care provin finantarile acestor ONG-uri, finantari cu care este posibila promovarea lor in presa si mass media.
Astfel avem ONG-uri care cer legalizarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex intr-o tara eminamente ortodoxa (85% din populatie).
De curand ONG-uri precum Green Peace (evident venita din strainatate) s-au opus la diverse proiecte de energie regenerabila (hidrocentrale) pe motiv ca blocheaza circulatia pestilor din rauri. Bineinteles ca astfel de OBG-uri vor inchiderea minelor, dar nu furnizeaza solutii ecologice de producere a energiei iar daca Romania gaseste solutii ecologice, ONG-urile le gasesc nod in papura.
Nu avem sperante de la guvernantii nostri sa dea legi in sensul interzicerii lobby-ului ONG-urilor in politica
sau in publicarea surselor de finantare straina pentru ONG-uri.
Sunt convins ca suveranistii ar adopta astfel de legi, dar ramane intrebarea retorica:
de ce nu sunt patrioti politicienii romani pro-europeni?
(raspunsul il stim si e dezamagitor:
politicienii nostri pro-europeni ar face orice le-ar cere UE in schimbul permisiunii de a depasi deficitul bugetar de 3% si in schimbul permisiunii de a contracta imprumuturi externe la cote mai mari decat Grecia)