Între 1 și 5 iunie s-a desfășurat unul dintre cele mai importante evenimente din spațiul cultural autohton – Salonul Internațional de Carte Bookfest 2022.
Duminică, la ora 12, la standul Editurii RAO de la Romexpo (Pavilionul B2), a avut loc lansarea unui volum deosebit scris de istoricul Florian Bichir – cercetător științific al Academiei Române și membru al Comisiei Române de Istorie Militară – si Istoricul Horia Dumitrescu – fost director al Muzeului Vrancei. Volumul îl are în prim plan pe Sever Bocu, politician și jurnalist român, ministru în Guvernul Maniu și unul dintre fruntașii Partidului Național Țărănesc.


Volumul s-a prezentat, mai mult decât orice, ca o necesitate și s-a remarcat prin aducerea la viață a uneia dintre personalitățile de primă mărime ale scenei politice românești, de o înaltă valoare morală căreia îi datorăm, alături de alte nume importante, realizarea unui ideal pentru care Sever Bocu și-a dat viața: Marea Unire.
Împreună cu alte personalități precum: Regele Ferdinand I – Întregitorul, Regina Maria, I.I.C Brătianu, Tache Ionescu, Alexandru Marghiloman, Pantelimon Halippa, Maiorul Ion Antonescu, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu, să-i numim doar pe cei mai influenți și vizibili ce s-au împărțit prin capitalele europene pentru a da naștere unui curent unionist, Sever Bocu face parte din generația căreia îi datorăm supraviețuirea, speranța și victoria finală, respectiv realizarea obiectivului național suprem – România în hotarele ei etnice, naționale, așa cum au văzut-o strămoșii.
„Autorii au lucrat cu un profesionalism desăvârșit, reușind să realizeze o documentare impresionantă și să obțină, cu metodele științifice consacrate pentru ‘meseria de istoric’, o expunere curgătoare și atractivă, potrivită exigențelor publicului educat de la acest început de mileniu trei. Îi felicităm pe cei doi protagoniști și îi îndemnăm pe cititori la lectura acestei cărți erudite, plină de har sufletesc, cu rosturi de netăgăduit pe tarâmul cunoașterii trecutului, dar și cu ecouri semnificative pentru prezent și viitor„, a scris despre această carte Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române.
În cadrul evenimentului au vorbit: Prof.univ.dr. Ioan OPRIȘ, Prof.univ.dr. Constantin HLIHOR, Prof.univ.dr. Dorel BUȘE, CS I dr. Silviu B. MOLDOVAN.

Sever Bocu, un caracter de luptător
Marele patriot, om politic şi literat Sever Bocu s-a născut la 19 noiembrie 1874 în satul arădean Şiştarovăţ, în familia unui învățător moț, urmaș al lui Horea.
Sever Bocu urmează şcoala medie la Lipova şi liceul la Arad, însă în preajma examenului de bacalaureat este exmatriculat pentru că a refuzat să poarte panglica cu culorile drapelului maghiar.
În 1892 tânărul Sever Bocu lucrează ca redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu, unde are legături cu fruntaşii memorandişti. Puternic impresionat de lupta și martiriul lor, se întoarce la Lipova în 1893 și organizează, pe dealul denumit ulterior „La crucea lui Bocu”, o manifestaţie publică în favoarea memorandiştilor închişi la Viena.
Persecutat de autorităţile austro-ungare, Sever Bocu pleacă la Paris unde absolvă Şcoala de Înalte Studii Comerciale. Se reîntoarce la Lipova şi se angajează funcționar de bancă. Nu poate sta departe de lupta națională și în 1899 se mută la Arad ca redactor al ziarului „Tribuna Poporului” (mai târziu „Tribuna”), unde promovează interesele românilor. Articolele lui au iritat autorităţile şi i-au adus numeroase procese de presă, precum şi trei condamnări la închisoare.
Sever Bocu, militant pentru Unire
În 1916, momentul intrării României în război, Sever Bocu, în vârstă de 42 de ani la vremea respectivă, se oferă voluntar în Armata Română, fiind folosit la interogarea prizonierilor germani şi la diferite misiuni de comandă şi organizare. După terminarea războiului, Sever Bocu merge la Paris în ajutorul delegaţiei României de la Conferinţa de Pace, unde combate propaganda naţionaliştilor sârbi care încercau să rupă cât mai mult din Banat în favoarea Serbiei. Cu toate argumentele istorice şi etno-lingvistice aduse de delegaţia română, Banatul istoric va fi împărţit la masa negocierilor.
Reîntors în ţară, în 1921 este ales deputat în circumscripţia Buziaş, Timp de peste două decenii va fi liderul ţărăniştilor bănăţeni. În 1928 ţărăniştii ajung la guvernare iar Sever Bocu primeşte funcţia de Ministru al Banatului. Din această postură se implică în numeroase acţiuni cu caracter administrativ, cultural şi naţional, care şi azi sunt apreciate, printre cele mai importante fiind înfiinţarea Universităţii din Timişoara. În a doua guvernare ţărănistă s-a ocupat de Lipova: a pavat străzile, a introdus curentul electric şi a reconstruit aproape 200 de case afectate de inundaţii.
În vara anului 1940 ia atitudine publică faţă de cedarea Basarabiei, Bucovinei, Ardealului de nord și Cadrilaterului, iar în perioada 1940-1944 va susţine numeroase conferinţe legate de drepturile românilor în teritoriile pierdute.
Un sfârșit tragic
Odată cu instaurarea regimului comunist, viaţa lui Sever Bocu ia o întorsătură tragică. Presa comunistă îl denigrează constant pe acest veritabil simbol al Banatului.
În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 este arestat de Securitate, dus mai întâi la Timişoara, apoi la închisoarea de la Sighet. Nu a fost niciodată judecat de o instanţă judecătorească. Va deceda în închisoare, în condiţii care nu au fost pe deplin elucidate, potrivit Enciclopediei României.
Martiriul lui Sever Bocu, precum şi viaţa lui dedicată în întregime propăşirii neamului românesc, rămân ca exemplu pentru toţi cei care simt şi trăiesc româneşte.