Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva organizează cu ocazia Zilei Internaționale a Pădurilor, marți, 21 martie 2023, începând cu ora 10.00, o acțiune de protest la Camera Deputaților, la care vor participa membri de sindicat din întreaga țară, alături de reprezentanți ai Confederației Sindicale Naționale Meridian și ai unor asociații profesionale și patronale din domeniu.
Principalele revendicări care vor fi susținute cu ocazia protestului:
– Exceptarea administrării pădurilor proprietate publică de la aplicarea guvernanței corporative, formă de management care are în vedere în principal maximizarea funcției economice a pădurilor și obținerea de profit și înlocuirea cu managementul forestier durabil, singurul care asigură continuitatea în gospodărirea și protejarea pădurilor, prin dezvoltarea echilibrată și unitară a celor trei funcții ale pădurilor: funcția ecologică, funcția socială și cea economică;
– Menținerea activităților economice în cadrul structurilor actuale de administrare a pădurilor, aceasta fiind singura posibilitate de asigurare a resurselor necesare gestionării durabile și unitare a pădurilor.
Guvernul României a inițiat, la sfârșitul lunii decembrie 2022, fără consultarea partenerilor sociali și, extrem important, fără o evaluare a impactului socioeconomic, a impactului financiar și impactului juridic (pentru a vedea care sunt implicaţiile pe care noua reglementare le va avea asupra economiei naționale si asupra legislaţiei în vigoare), un Proiect de lege pentru modificarea și completarea O.U.G 109 din 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu scopul declarat de a răspunde recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care România dorește să acceadă, dar și angajamentelor asumate, în acest caz, total neinspirat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Prin acest proiect de act normativ aprobat de Guvern, transmis apoi Senatului României pentru adoptare în procedură de urgență, se dă o lovitură decisivă majorității regiilor autonome ale statului, forțând desființarea acestora și reorganizarea prin divizarea activităților de serviciu public de activitățile comerciale.
Senatul României a aprobat cu amendamente la începutul lunii martie 2023 proiectul de lege, care prevede acum, la art. IV alin (1), faptul că întreprinderile publice care desfășoară în principal activități economice și funcționează ca regii autonome, se pot reorganiza de către autoritățile tutelare prin separarea serviciilor publice de activitățile comerciale. Activitățile comerciale divizate, vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, într-un interval de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii.
După aprobarea de către Senat, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 109/2011 a fost înregistrat la camera decizională, Camera Deputaților, sub nr. PL-x 143/2023, urmând a intra în regim de urgență, începând din această săptămână, la dezbateri în comisiile de specialitate.
Dacă forma adoptată de Senat a actului normativ va fi aprobată și de către Camera Deputaților, oricând va dori Guvernul, activitățile comerciale ale regiilor autonome vor putea fi transformate în societăți pe acțiuni sau cu răspundere limitată, în termenul de 3 ani prevăzut de lege, iar activitățile de serviciu public vor deveni bugetare. Prin același act normativ, statul român se angajează, în mod cel puțin surprinzător, că nu va mai înființa regii autonome care să desfășoare activități economice.
Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de multe alte regii ale statului (în total sunt 236), este Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, regie autonomă de interes național, care administrează în prezent o suprafață de 3,1 milioane ha păduri proprietate publică a statului, la care se adaugă 1,1 milioane hectare păduri aparținând altor categorii de proprietari, pentru care se asigură administrarea și serviciile silvice.
Din punctul nostru de vedere, prin această modificare legislativă, se pune în pericol administrarea pădurilor proprietate publică, bun de interes național, întrucât, după înființarea acestor societăți pe acțiuni, statul le va lista la bursă (care reprezintă o formă de ”privatizare”), iar marii operatori economici interesați de păduri și de lemnul românesc vor putea achiziționa pachete importante de acțiuni la societățile statului.
Astfel, pădurile proprietate publică de stat și lemnul românesc, poate unica resursă pe care astăzi România o mai deține în patrimoniul public, vor încăpea în mod premeditat, pe mâna unor grupuri de interese, care, cel mai probabil, urmăresc acest lucru de mult timp, inclusiv prin forțarea reorganizării Romsilva, ca angajament în PNRR, într-un moment în care această unitate economică de interes național funcționează la parametri optimi, cu rezultate economice deosebite.
Având în vedere faptul că aplicarea acestor prevederi, în cazul regiei care administrează pădurile proprietate a statului, va avea mai multe consecințe negative asupra gestionării durabile a pădurilor decât beneficii, Federația Sindicatelor Silva a solicitat sprijinul președintelui Camerei Deputaților pentru introducerea unui amendament la proiectul de lege, prin care administratorii pădurilor proprietate publică să fie exceptați de la aplicarea guvernanței corporative, cu păstrarea obligațiilor de raportare și transparență prevăzute de lege.
Solicitarea de înlocuire a guvernanței corporative, sistem de management ce are ca obiectiv principal maximizarea profitului, este bazată pe necesitatea aplicării în administrarea pădurilor proprietate publică a managementului forestier durabil, așa cum se întâmplă în cele mai multe din statele europene (conform Rezoluției H1 a Conferinței ministeriale privind protecția pădurilor în Europa, adoptată la Helsinki în anul 1993), singurul sistem de management care poate asigura continuitatea în gospodărirea și protejarea pădurilor prin dezvoltarea echilibrată și unitară a celor trei funcții ale pădurilor: funcția socială, funcția ecologică și cea economică.
Rolul social al pădurilor românești este un argument important și o particularitate a țării noastre, având în vedere realitatea de care trebuie să ținem cont – peste 3,5 milioane de locuințe se încălzesc și în prezent cu lemn din păduri, neavând nici o altă alternativă energetică.
Din punct de vedere ecologic, pădurile proprietate publică a statului gestionează cea mai mare biodiversitate de la nivelul statelor europene, acest fapt datorându-se practicilor silvice unitare și integrate, care au avut în vedere atât protecția mediului, cât și furnizarea de servicii sociale. Astăzi, datorită Romsilva, putem vorbi în România de păduri deosebit de valoroase, unele incluse în patrimoniul mondial UNESCO.
Rolul socio-economic al pădurilor este important şi din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuţie majoră la prevenirea migraţiei forţei de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe şi contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare economice conexe (construcții, agricultură, etc.).
Reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale și transferarea către societăți comerciale a activităților economice va conduce la încălcarea prevederilor Constituției României, ale Codului Silvic și ale Codului Civil în ce privește dreptul de administrare a bunurilor proprietate publică, va pune în pericol administrarea proprietății publice a statului în materie de păduri, prin neasigurarea resurselor necesare gestionării durabile și unitare a fondului forestier și va conduce la afectarea a zeci de mii de locuri de muncă din zona de administrare, exploatare și prelucrare a lemnului, dând naștere unui impact socio-economic semnificativ.
Dacă divizarea activităților și organizarea celor economice în societăți comerciale va fi legiferată, România va deveni, cel mai probabil, singurul stat european în care activitățile de administrare a pădurilor ar putea să nu includă și componenta de comercializare a produselor lemnoase de către aceeași unitate, cu consecințe grave asupra gestionării durabile a acestei resurse strategice de interes național.
Grupuri de interese? Uite aici interese si dezinterese: defrisari, interese imobiliare…ca-n codru.Facebook – Natura si Aventura – “Se intampla in Apuseni” (din 6 februarie). Cu subiect si predicat le zice omul!