România a intrat într-o etapă decisivă a procesului electoral prezidențial, după încheierea primului tur al alegerilor, desfășurat pe 4 mai. Candidatul naționalist George Simion, liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a ieșit în frunte cu 40,96% din voturile exprimate la nivel național.
Simion, care a dus o campanie axată pe naționalism, valori tradiționale și un discurs eurosceptic, se va confrunta în turul al doilea cu candidatul independent Nicușor Dan, primarul Capitalei, care a obținut 20,99% din voturi. Dan este considerat o voce moderată, pro-europeană, și a început deja să atragă sprijin din partea partidelor de centru și liberal.
Fostul lider liberal Crin Antonescu a fost la mică distanță de Dan, cu 20,51%, ratând la limită accederea în turul al doilea, în timp ce Victor Ponta (fost președinte al PSD) a reușit să atragă 13,05% din voturi. Restul voturilor s-au împărțit între mai mulți candidați minori.
Alegeri reluate
Reluarea scrutinului a fost necesară după anularea votului din noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională, în urma unor dovezi clare de interferență străină. Raportări din partea serviciilor de informații și anchete independente au confirmat existența unor atacuri hibride din partea Rusiei, incluzând campanii de dezinformare pe rețele sociale și atacuri cibernetice, menite să influențeze rezultatul alegerilor.
În scrutinul anulat, Călin Georgescu câștigase primul tur, însă ulterior a fost descalificat din cursa electorală, fiind vizat de o anchetă penală privind finanțarea campaniei. George Simion a fost desemnat candidatul blocului naționalist și a reușit să coaguleze rapid sprijinul electoratului lui Georgescu. Performanța sa în diaspora a fost deosebit de puternică, obținând peste 61% din voturile românilor din străinătate.
Un electorat profund divizat
Rezultatele primului tur evidențiază o polarizare tot mai accentuată în societatea românească, între o mișcare naționalistă în creștere și o tabără pro-europeană. Criticii lui Simion avertizează că o eventuală victorie a acestuia ar putea pune în pericol angajamentele României față de Uniunea Europeană și NATO, precum și poziția sa în contextul conflictului din Ucraina.
La polul opus, Nicușor Dan a promis întărirea relațiilor României cu partenerii occidentali și apărarea statului de drept. În discursul său de duminică seară, Dan a declarat: „Această alegere nu este doar despre următorul președinte al României, ci despre ce fel de țară vrem să construim.”
Ce urmează?
Următoarele două săptămâni vor fi marcate de o campanie intensă, în care ambii candidați vor încerca să își mobilizeze electoratul. Analiștii politici estimează că Nicușor Dan are nevoie de o coaliție aproape completă a voturilor de centru-stânga și centru-dreapta pentru a avea șanse reale în fața lui Simion, care pornește cu un avans consistent.
Turul al doilea este programat pentru 18 mai, iar observatori internaționali au fost deja acreditați pentru a supraveghea desfășurarea procesului electoral. Rezultatul acestui scrutin va avea un impact profund asupra direcției geopolitice a României, a stabilității democratice și a coeziunii sociale.
Se pare ca batalia dintre cei 2 se joaca pentru voturile bugetarilor sau ale angajatilor din mediul privat.
Simion s-a pronuntat categoric pentru reducerea cheltuielilor prin aducerea numarului de bugetari la nivelul din anii 2000,
tinand cont ca de atunci si pana azi populatia rezidenta in Romania s-a redus (avem mai putine scoli, gradinite, chiar licee, cu siguranta mai putini elevi si mai putini profesori),
iar digitalizarea a primit investitii serioase de la buget si a fost facuta cu scopul reducerii birocratiei.
Nicusor Dan promite si el ca va reduce cheltuielile, dar se pare ca nu se atinge de bugetari (cel putin pana la alegeri)
pentru ca le doreste voturile.