Ministrul Marcel-Ioan Boloș a preluat portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene în data de 3 mai, demnitate pe care a mai deținut-o și în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020. În spiritul transparenței, ministrul Marcel Boloș s-a angajat să prezinte regulat activitatea instituției, prin rapoarte menite să genereze inferențe și concluzii care să ajute în stabilirea planurilor, strategiilor și acțiunilor viitoare.
În contextul în care România post-pandemică este lovită de mai multe tipuri de crize, respectiv liberalizarea prețului la energie, creșterea prețului carburanților și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, eforturile structurilor de specialitate din cadrul MIPE sunt menite să asigurare derularea operaţiunilor tehnice aferente atragerii fondurilor europene alocate României, precum şi reprezentarea țării în raport cu instituțiile blocului european.
Pe parcursul lunii iulie, prioritatea MIPE a fost de a lucra concomitent atât la implementarea PNRR, cât și la operaționalizarea celor 16 programe operaționale aferente 2021-2027 și evitarea dezangajării fondurilor aferente perioadei de programare 2014-2020. În această perioadă, MIPE a atins următoarele obiective:
Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru perioada 2021-2027
Comisia Europeană a anunțat în luna iulie aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027.
Documentul prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime de 45,1 miliarde euro, din care 31,5 miliarde euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.
„Salut decizia Comisiei Europene, o dovadă de încredere și de susținere a priorităților României în acest moment. Pasul următor este aprobarea tuturor celor 16 Programe Operaționale, pe care le-am transmis deja către CE. În final, trebuie să vorbim despre o Românie cu autostrăzi, infrastructură feroviară, de apă, canalizare, cu resursă umană pregătită la cel mai înalt nivel, spitale sigure și un mediu de afaceri competitiv”, a transmis ministrul Marcel Boloș după aprobarea Acordului.
Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.
S-au emis și livrat toate cele 2,5 milioane de carduri sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România”
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu instituțiile partenere, a încheiat emiterea și distribuirea cardurilor aferente primei etape a Programului ”Sprijin pentru România”, pe care sunt încărcate ajutoarele sociale în patru tranșe a câte 250 de lei pentru aproximativ 2,5 milioane de români.
Cea de-a doua emisiune de carduri va include, pe lângă cele 2.480.613 de persoane care au primit carduri, persoanele omise din listele inițiale și pe cele devenite eligibile începând cu 1 iulie 2022, numărul estimat de noi beneficiari fiind de 150.000.
„Printr-o mobilizare exemplară din partea tuturor părților implicate, reușim să trecem peste cea mai grea parte a acestui proces, mai exact emiterea și distribuirea celor 2,5 milioane de carduri. Este un demers unic prin anvergura națională, rapiditatea implementării, colaborarea instituțiilor statului cu mediul de afaceri și negocierea finanțărilor fonduri europene multiple. În final, am operaționalizat această măsură prin care acordăm 1.000 de lei în patru tranșe pentru alimente și mese calde, parte a unei ”, a precizat ministrul Boloș.
Măsuri pentru dezvoltarea economică și pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene
Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, reglementările care asigură continuitatea proiectelor de infrastructură, dar și prevederi privind ajustarea prețurilor.
În acest moment, valoarea proiectelor de apă și apă uzată aflate într-un stadiu avansat de pregătire este de 2,3 mld euro, fiind necesară asigurarea sursei de finanțare pentru inițierea demersurilor în domeniul achizițiilor sectoriale, până la aprobarea PODD.
În contextul creșterii prețurilor care afectează sectorul construcțiilor, actul normativ adoptat extinde domeniile care beneficiază de reglementare specială, respectiv infrastructura de transport sau de transport de interes naţional sau european, infrastructură majoră apă-apă uzată şi deşeuri.
Același act normativ reglementează și situaţia suprapunerilor de lucrări finanţate din fonduri europene prin programe operaţionale distincte. Astfel, pentru proiectele de infrastructură din sectorul de apă și apă uzată şi proiectele care au ca obiect infrastructura rutieră realizate integral sau în parte pe același amplasament, se dispune obligaţia autorităților locale de a corela graficul de execuție a infrastructurii rutiere cu graficul de execuție a rețelelor de apă și apă uzată la emiterea autorizației de construire, sub sancţiunea de a suporta în tot sau în parte costurile generate de lipsa de corelare.
Buget de 500 milioane euro pentru granturi destinate eficienței energetice a întreprinderilor
Pentru a răspunde situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice, MIPE a reușit implementarea unei măsuri care urmărește reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari.
Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri.
„IMM-urile vor putea accesa granturi pentru două tipuri de investiții: o primă categorie vizează reabilitarea termică a clădirilor industriale, pentru a gestiona costurile de funcționare și costurile cu activitatea curentă, iar cea de-a doua este destinată producerii de energie verde”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Granturile ce vor fi acordate acestei categorii de beneficiari au valoarea minimă de 50.000 euro și valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepția celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro.
Granturi pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane de euro
De asemenea, a fost aprobată o ordonanță de urgență prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor vor putea contracta granturi de investiții necesare retehnologizării în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operațional Competitivitate. Valoarea granturilor este cuprinsă între 50.000 și 500.000 de euro, iar numărul estimat de beneficiari este de peste 2.000.
Autoritățile locale au acces la 500 milioane euro pentru investiții în producerea de energie din surse regenerabile
O altă măsură adoptată este menită să ofere autorităților locale acces la finanțare europeană pentru investiții în producerea de energie din surse regenerabile. Bugetul alocat acestui tip de investiții este de 500 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
Se oferă astfel:
– Granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităților publice locale, cu o valoarea minimă de 500.000 euro și valoarea maximă de 5.000.000 euro.
– Granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare, acordate pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, cu o valoarea minimă de 5.000.000 euro și valoarea maximă de 15.000.000 euro.
Facilități fiscale și finanțare europeană pentru parcurile de specializare inteligentă
Tot în luna iulie s-a reglementat modalitatea de finanțare a parcurilor de specializare inteligentă, bazate pe un concept partenerial care să contribuie la generarea de soluții și produse ale întreprinderilor, creșterea colaborării cu organizațiile de cercetare și inovare, asigurarea transferului tehnologic și implementarea de tehnologii noi.
Se acordă astfel facilități fiscale, pentru constituirea, implementarea și realizarea unui parc de specializare inteligentă, care este definit ca „un amplasament delimitat, în care se desfășoară activități de inovare, cercetare, dezvoltare experimentală, transfer de cunoștințe, transfer tehnologic al unor rezultate referitoare la un produs/serviciu/proces inovator obținute prin activități de cercetare dezvoltare inovare specifice domeniilor de specializare inteligentă, producție de serie/serie zero, individuală, precum și alte categorii de activități specifice domeniilor de specializare inteligentă”.
12 milioane euro, ajutoare pentru mame și nou-născuți
Mamele și copiii nou-născuți din categoriile cele mai defavorizate vor primi un ajutor în valoare de 2.000 lei, în primele 3 luni de la nașterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Ajutoarele vor fi acordate în limita a 12 milioane euro, sumă alocată prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.
100 milioane euro, fonduri europene pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va finanța, prin Programul Operațional Capital Uman, decontarea cheltuielilor pentru satisfacerea nevoilor de bază și sprijinul persoanelor strămutate provenite din zona conflictului armat din Ucraina începând cu data de 24 februarie 2022.
Măsura se adresează cetățenilor ucraineni, străinilor sau apatrizilor care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care au intrat în România prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova. Sprijinul financiar va fi acordat pe bază de cost unitar (sumă fixă), în contextul în care, de la izbucnirea conflictului din Ucraina și până la jumătatea lunii mai, aproape 1 milion de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României.
Deplasări în teritoriu pentru sprijinirea autorităților locale
În luna iulie, ministrul Marcel Boloș a efectuat deplasări în județele Brașov, Sălaj și Iași, unde a prezentat oportunitățile de finanțare care pot să aducă schimbări spectaculoase pentru români. De asemenea, au fost discutat proiectele care se pregătesc sau pe care sunt deja în derulare, pentru a se asigura că nu apar blocaje.
Autoritățile locale dispun de un total de 13 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență și aproximativ 18 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021-2027.
Abordare proactivă pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR
Guvernul României găzduiește săptămânal ședințe ale Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor și reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (președinte), împreună cu ministrul investițiilor și proiectelor europene (vicepreședinte).
În cadrul întâlnirilor, se efectuează analize care să permită identificarea și soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat. În prezent, din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare și reziliență, doar 13 state membre, printre care și România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
