Poate că îți doreai să fi început școala de șoferi într-o mașină de karting, ca mai târziu să descoperi că ești un șofer de curse care a ratat șansa de a deveni profesionist. Sau poate conduci calm și încet. Oricum ar fi, o vizită la un service pentru a-ți verifica sistemul de frânare este utilă. Exploatarea are un rol esențial în durata de viață a elementelor care oferă siguranță pasagerilor, dar și pietonilor. De aceea este important să știm exact ce înseamnă sistemul de frânare și, mai ales, care sunt aceste „consumabile” care trebuie controlate preventiv.
Sunt peste o sută de ani de când Gottlieb Daimler schița primele frâne cu tambur. Doi ani mai târziu, Wilhem Mabach proiecta un sistem amplu de frânare pornind de la această invenție, în care cabluri de oțel erau înfășurate pe tamburii situați pe puntea spate.
În prezent, odată cu introducerea de către Mercedes a sistemului Brake Distronic Plus, siguranța practic depășește chiar și viteza de reacție a șoferului. Sistemul de frânare automată este preluat și dezvoltat de tot mai mulți producători de mașini. Practic, o bună parte din noile modele au un radar cu acțiune scurtă și lungă care oprește mașina la detectarea unui obstacol.
Sistemul hidraulic
Să revenim, însă, la cel mai frecvent sistem de frânare, adică cel hidraulic.
Să facem o mică recapitulare. Șoferul aplică o forță de apăsare pe pedala de frână care deplasează tija pistonului care acționează servomecanismul. Acesta amplifică forța de apăsare pe pedală și transmite pistonului pompei centrale. Aceasta, la rândul ei, face conversia forței din tijă în presiune. Apoi, cele două pistoane ale pompei centrale măresc presiunea lichidului de frână din niște conducte rigide și flexibile.
Această forță se transmite mai departe frânelor de disc și frânelor cu tambur. Practic sunt două circuite, tocmai pentru ca în situații de avarie la unul dintre ele, sistemul să rămână funcțional. De aici și rolul rezervorului cu lichid de frână, de a compensa fluctuațiile de volum de lichid din sistem.
Piesele de schimb
Ca orice mecanism care trece printr-un stres mecanic prelungit, frâna are elemente care trebuie înlocuite periodic, de preferat înainte de termen. Din motive evidente, plăcuțele de frână cedează primele. Odată ce au ajuns la grosimea minimă de 2 mm sau la circa 40.000 km ar trebui schimbate. Aici intervine însă și criteriul subiectiv, adică stilul de condus al fiecărui șofer.
Discurile de frână sunt următoarele pe listă. Acestea trebuie înlocuite când mașina a rulat între 80.000 și 100.000 de kilometri sau, respectiv, când ating grosimea indicată de constructor. Aceste piese se găsesc adesea direct online. De exemplu, te-ai putea uita după discuri de frana pe egarajul.ro.
Fără să fie nevoie de schimbare, ansamblul de frâne cu dinți are nevoie de o verificare periodică. O dată la circa 30.000 de km este recomandat să fie curățat de praf. Dacă se face totuși înlocuirea ansamblurilor de frâne cu dinți și a cilindrilor roții, ea trebuie făcută pe perechi (dreapta și stânga).
Lichidul de frână este un alt element din sistemul de oprire al mașinii care necesită o îngrijire recurentă. Astfel, la circa doi ani sau 40.000 de km, constructorii recomandă schimbarea lichidului de frână. Pentru a afla dacă se impune o schimbare făcută mai devreme, se verifică punctul de fierbere al lichidului.
Nu putem încheia discuția despre sistemul de frânare fără să menționăm și sistemele electronice de siguranță regăsite în cele mai multe modele moderne.
· ABS este inovația care practic a permis prevenirea blocării roților în momentul frânării, deci obținerea unei opriri mult mai eficiente.
· ASR este un sistem extrem de important mai ales în sezonul rece, prevenind patinarea roților în momentul plecării de pe loc.
· ESP este un stabilizator al traiectoriei în situații de derapaj al mașinii.