Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR) continuă să atragă atenția asupra importanței consultărilor pentru găsirea unei soluţii corecte în stabilirea salariului minim pe economie. Un demers care necesită implicarea activă şi reală a tuturor factorilor implicaţi, cu atenţie pe asumarea de către partea guvernamentală a analizelor prezentate de către specialiştii confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional – a subliniat dr. Adela Șerban, cercetător, Institutul de Sociologie, Academia Română, expert Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR). Este o poziţie oficială a UGIR care urmează a fi dezbătută în fiecare judeţ, alături de partenerii de dialog social.
De salutat faptul că Institutul European din România, în parteneriat cu Euractiv Network, a organizat în data de 31 ianuarie 2022 o dezbatere cu tema „Salariul minim și dinamica raporturilor de muncă”, la care au luat parte reprezentanți ai părţilor implicate în procesul de stabilire a nivelului salariului minim pe economie. Dezbaterea a avut loc în cadrul proiectului Reţea de corespondenți EUROFOUND: România, finanțat de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și Muncă (EUROFOUND), proiect implementat de către cele două instituții începând cu anul 2018.
Șapte vorbitori au expus puncte de vedere cu privire la necesitatea creșterii salariului minim, a implicațiilor pe care această majorare le antrenează și a modalității în care ar trebui să se desfășoare procesul de decizie politică: Mihnea-Claudiu Drumea, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Raluca Dimitriu și Victoria Stoiciu, experți – corespondenți naționali ai Eurofound, dr. Adela Șerban, cercetător, Institutul de Sociologie, Academia Română, expert Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), Radu Burnete, director executiv Concordia, Bogdan Hossu, președinte al CNS „Cartel Alfa”, Cristian Pârvan, președintele PIAROM.
De semnalat poziţia confederației patronale UGIR pe tema salariului minim, susținută de către doamna Adela Șerban, care a punctat următoarele aspecte:
– ”În mod unanim, mediul patronal responsabil consideră că este imperativă o creștere a salariului minim pe economie și o aducere gradată a nivelului de salarizare din România la un nivel cât mai apropiat de cel al țărilor dezvoltate din UE. Numai în acest mod economia românească poate preveni exodul forței de muncă din țară și poate asigura necesarul de forță de muncă calificată pentru companiile românești.
– Problema creșterii salariului minim trebuie însă abordată nu numai (și nu în principal) din unghiul nevoilor sociale, al necesității creșterii nivelului de trai și combaterii sărăciei, ci și din perspectiva susținerii mediului economic prin politici dedicate, și în special a întreprinderilor din anumite sectoare de activitate, cele mai mult afectate de eventuale creșteri a salariului minim.
– Decizia politică de creștere a salariului minim trebuie făcută ulterior analizei temeinice a efectelor acestei majorări asupra sectoarelor economice cele mai sensibile la această creștere. Scopul analizei nu este acela de a bloca o inițiativă de majorare a salariului minim, ci pentru a putea gestiona eficient efectele generate în mediul economic.
– UGIR susţine definitivarea unui mecanism de determinare a nivelului salariului minim garantat în plată care să se constituie într-un instrument funcţional de evaluare a stării economiei și societății și de identificare a soluțiilor care să permită ajustarea nivelului salariului minim în condiții optime pentru economie, pentru angajatori și pentru salariați.
– Sectoarele economice nu sunt în mod egal impactate de creşterea nivelului salariului minim. UGIR susține propunerea ca patronatele reprezentative din sectoarele economice identificate ca vulnerabile prin creșterea salariului minim să aibă posibilitatea de a își prezenta punctul de vedere și de a purta negocieri cu Guvernul pentru identificarea unor soluții de sprijin pentru companiile din domeniu.
Este necesară o strategie de dezvoltare economică a țării prin care creșterea nivelului salariului minim să fie conectată cu o politică de susținere a dezvoltării companiilor din sectoarele economice cu potenţial competitiv și profitabil pe termen mediu şi lung, și de atragere a companiilor cu profil de activitate fără potențial de creştere şi de dezvoltare către acestea. Principala consecință a majorării salariului minim este afectarea unor sectoare vulnerabile ale economiei care nu au potenţial de creștere economică. Costurile salariale pot să nu fie susţinute și astfel statul se poate confrunta cu o creștere a numărului de persoane disponibilizate. Dacă într-o regiune există o concentrare sau o predominanță a companiilor active în aceste sectoare economice vulnerabile, creşterea salariului minim poate antrena apariția unui şomaj ridicat şi o accentuare a sărăciei și a subdezvoltării economice din acea zonă. Soluția o reprezintă încurajarea dezvoltării economiei înspre domenii de activitate economică de viitor, printr-o politică de stimulente adecvate. În acest context, Strategia Națională de Competitivitate trebuie regândită și actualizată.
– Presiunea costurilor salariale generează un anumit comportament economic al întreprinzătorilor/managerilor care trebuie să fie luat in considerare când se ia decizia majorării salariului minim. Trebuie realizat un studiu aprofundat al comportamentului antreprenorial la măsura creșterii salariului minim pe economie și rezultatele incluse în mecanismul decizional.”
În sinteză, ideile relevate pe durata dezbaterii au fost următoarele:
– Salariul minim este un instrument foarte important în stabilirea politicilor salariale și, în același timp, de aliniere la ceea ce înseamnă politica europeană în domeniu;
– La nivel european, salariul minim este un subiect larg dezbătut, ceea ce impune stabilirea unei formule obiective care să fie implementată cât mai curând;
– Pentru găsirea celei mai eficiente soluții în ceea ce privește salariul minim, este necesar un dialog permanent între partenerii sociali și autorități, în care să fie dezbătute atât componentele sociale, cât și cele umane, și aici sunt incluse nivelul de trai, modul în care se fac compensările, veniturile la nivel de familie;
– Conform raportului Eurofound, salariul minim legal a fost majorat aproape în toate țările europene, excepție făcând Letonia, care a ales să le „înghețe” pe 2021 și 2022;
– Salariul minim din România rămâne inferior ca nivel față de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, prin urmare, la nivel național, persoanele care trăiesc pe baza salariului minim (inclusiv compensațiile/ajutoarele de care beneficiază aceste persoane) se află la limita sărăciei;
– Prin intermediul reformei propuse prin PNRR, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va încerca să găsească cele mai bune variante pentru o formulă care să asigure tuturor celor ce muncesc în România posibilitatea de a avea un trai decent;
– Reglementarea salariului minim este imperios necesară, cu atât mai mult cu cât, în ultimii 10 ani, a crescut numărul salariaților care beneficiază de salariul minim;
– În prezent, cadrul legislativ nu permite sancționarea fraudelor fiscale, de aceea cercetăriile/studiile în domeniul raporturilor de muncă sunt foarte importante și necesare;
– Creșterea nivelului salariului minim trebuie corelată și cu perspectiva susținerii mediului economic; pentru a evita decalajele care ar putea să apară, este necesară realizarea de analize prealabile a efectelor pe care le poate produce creșterea salariului minim;
– Creșterea salariului minim impactează diferențiat anumite sectoare de activitate, iar în acest caz este necesar acel dialog permanent între partenerii sociali și Guvern pentru a găsi cele mai optime soluții;
– Dezvoltarea capacității de producție și a sectoarelor de inteligență sunt soluțiile-cheie pentru atragerea forței de muncă atât din România, cât și din alte țări.
(Sursa: www.ier.gov.ro/event/dezbatere-eurofound-salariul-minim-si-dinamica-raporturilor-de-munca/)
