Deosebit de interesantă dezbaterea de miercuri de la Ambasada Republicii Populare Chineze în România având ca temă cooperarea economică și comercială dintre China și România. Pe un ton diplomatic, Song Xianmao, consilier al Biroului Economic și Comercial al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, a subliniat că volumul comerțului dintre cele două țări a atins, în anul 2024, un record de 13,45 miliarde dolari. Mai mult, oficialul chinez a afirmat: “Un număr tot mai mare de întreprinderi chineze își direcționează investițiile în România, acoperind sectoare precum energia regenerabilă, industria prelucrătoare, comerțul și serviciile. Contribuțiile lor nu numai că au generat venituri fiscale substanțiale, dar au creat și nenumărate locuri de muncă, sporind semnificativ dezvoltarea economică și socială a României”.
Într-adevăr, datele prezentate sunt promițătoare, dar ele nu arată adevăratul potențial al comerțului exterior dintre cele două țări, indiferent de situația geopolitică actuală. Un lucru care trebuie să dea de gândit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România. Diplomatul chinez, în amplul său discurs, a făcut o remarcă interesantă referitoare la raportările oficiale ale deficitului comercial. Fără a o comenta, prezentăm un fragment relevant: “De ani de zile, România și-a exprimat în mod constant îngrijorările cu privire la deficitul comercial cu China, precizând clar că își propune să stimuleze exporturile către China în efortul de a remedia acest dezechilibru. În esență, comerțul se bazează pe beneficii reciproce. Comerțul internațional este o activitate economică esențială care permite producția de bunuri pe care nicio entitate singulară nu le-ar putea crea singură. Prin valorificarea forței de muncă specializate și a alocării optime a resurselor, acesta garantează că toți participanții beneficiază de recompense. Comerțul a sporit semnificativ eficiența producției, a extins disponibilitatea produselor, a stimulat piața de consum și a catalizat progresul tehnologic și creșterea industrială. Nu putem evalua pur și simplu pierderile noastre economice prin prisma excedentului sau deficitului comercial. Produse precum telefoanele mobile, laptopurile, mașinile și o gamă largă de alte bunuri importate de România din China sunt clasificate oficial ca exporturi chinezești, iar acest lucru este nominal sigur. Cu toate acestea, ele joacă, în esență, un rol crucial în promovarea consumului local românesc și s-au integrat în sectorul serviciilor locale. Această integrare nu numai că stimulează creșterea economică a României, dar creează și locuri de muncă și crește veniturile fiscale. Mai mult, peste o treime din produsele dezvoltate de companiile UE în China sunt reexportate înapoi în Europa. Deși s-ar putea părea că China se bucură de un surplus comercial, o parte semnificativă din profituri este, de fapt, captată de companiile din UE, ceea ce subliniază extinderea și deschiderea continuă a pieței chineze, în beneficiul tuturor celor implicați. În al doilea rând, un surplus sau un deficit comercial rezultă dintr-o interacțiune complexă de factori, inclusiv peisajul macroeconomic, condițiile comerciale globale și structurile industriale ale națiunilor implicate. Este crucial să examinăm această problemă dintr-o perspectivă de dezvoltare și dialectică, mai degrabă decât să dăm vina doar pe o parte sau să ne concentrăm exclusiv pe preocupările legate de accesul pe piață pentru dezechilibrul comercial. În mod remarcabil, China se remarcă drept singura națiune la nivel mondial care cuprinde fiecare sector industrial recunoscut în clasificarea industrială a Națiunilor Unite. Lanțul său industrial cuprinzător este remarcabil de avansat, iar dintre peste 500 de produse industriale majore la nivel global, China este lider în producția a peste 220 dintre acestea. Produsele chinezești de înaltă calitate și eficiente din punct de vedere al costurilor au potențialul de a satisface în mare măsură nevoile pieței românești, stimulând atât creșterea economică, cât și progresul social în România. Acest rezultat decurge în mod natural din dinamica standard a pieței și din diviziunea globală a muncii, subliniind eforturile de colaborare dintre întreprinderile din ambele națiuni. Practic, reflectă deciziile luate de consumatori. În al treilea rând, discrepanțele dintre standardele statistice au amplificat „efectul de dezechilibru” în cadrul comerțului bilateral. Fiecare țară respectă reguli diferite de raportare a comerțului. Discrepanțele dintre definițiile privind comerțul de reexport, metodele utilizate pentru calcularea prețurilor de import și export și inconsecvențele din Regulile de Origine (ROO) au exagerat considerabil deficitul comercial al României cu China. Primul exemplu este cercetarea noastră la fața locului, care a relevat faptul că un producător de îmbrăcăminte din România creează articole de îmbrăcăminte pentru mărci renumite precum Zegna, Moncler și Armani. Articolele de îmbrăcăminte poartă eticheta „Fabricat în România” și sunt destinate vânzării în China. Cu toate acestea, aceste produse sunt mai întâi exportate în Italia înainte ca mărcile să le vândă pe piața chineză. Prin urmare, în timp ce România clasifică aceste tranzacții drept exporturi către UE, China clasifică aceste produse drept importuri din România, pe baza țării lor de origine. Un alt exemplu este faptul că producătorii români de cutii de viteze auto au obținut un succes remarcabil anul trecut, exportând produse în valoare de peste 1 miliard de euro în Germania. Aceste componente au ajuns în cele din urmă la fabricile Mercedes-Benz din China. În mod special, România nu a contabilizat aceste exporturi către China în statisticile sale. Bănuiesc că multe companii multinaționale care au înființat fabrici în România se confruntă cu circumstanțe similare. Acest lucru sugerează că adevărata amploare a exporturilor României către China este considerabil mai mare decât indică cifrele actuale. În al patrulea rând, China nu a vizat niciodată în mod intenționat un excedent comercial.
Excedentul de cont curent al Chinei ca procent din PIB a înregistrat un declin dramatic, scăzând de la 9,9% în 2007 la doar 2,2% în 2024. Având în vedere această schimbare, China a depus eforturi substanțiale pentru a-și stimula importurile prin reducerea activă a tarifelor de import și angajându-se să elimine tarifele pentru toate țările cel mai puțin dezvoltate. Din 2018, Shanghai a fost cu mândrie gazda Expoziției Internaționale de Importuri din China, prima expoziție națională din lume dedicată exclusiv importurilor. În ultimii șapte ani, atât numărul de țări implicate, cât și sumele tranzacțiilor proiectate au crescut constant, depășind un total remarcabil de peste 500 de miliarde de dolari americani.”
Dincolo de observațiile oficialului chinez, acesta și-a încheiat discursul într-un ton optimist: ”China și România se bucură de o relație comercială bilaterală extrem de complementară, prezentând oportunități semnificative de creștere în diverse sectoare. Printre domeniile notabile cu potențial se numără produsele agricole, bunurile care necesită multă forță de muncă, cum ar fi textilele și articolele din industria ușoară, componentele auto, inovațiile în domeniul energiei noi, mașinile și echipamentele, electronica de larg consum și comerțul electronic transfrontalier, aflat în creștere rapidă etc. Pentru a debloca cu adevărat acest potențial, trebuie să aprofundăm înțelegerea reciprocă, să construim încredere și să revigorăm colaborarea noastră. Este esențial să consolidăm cooperarea practică, să creștem importurile din România și să extindem aria comercială bilaterală, asigurând astfel o creștere echilibrată și puternică a relațiilor comerciale dintre China și România”.
