În aprilie 2021, guvernul japonez a declarat că din primăvara lui 2023 va evacua în Oceanul Pacific apa poluată produsă în incidentul nuclear de la Fukushima. Odată cu apropierea zilei de deversare, valurile de opoziție se ridică tot mai sus, mai ales în țările din zona Pacific. Analiștii subliniază că dacă Japonia va pune cu adevărat în aplicare acest plan, țările din Pacific au dreptul de a-i cere despăgubiri.
Fără strădania de a trata singur apa reziduală, Tokyo a ales o metodă simplă, dar extrem de iresponsabilă și egoistă, și anume, aruncarea crizei pe spinarea altor țări. Nimeni nu poate nega marile suferințe suferite de locuitorii din Insulele Marshall de pe urma celor 67 de testări de arme nucleare efectuate de SUA între anii 1946-1958. Chiar și astăzi, ei sunt afectați de radiații nucleare, poluarea ființelor acvatice și scurgerea substanțelor toxice de la gropile cu reziduuri nucleare.
Incidentul nuclear de la Fukushima era de grad superior și a dus la un volum mare de apă contaminată. În prezent, se depozitează peste 1,3 milioane de tone de poluanți. Deși politicienii japonezi au afirmat că apa este atât de sigură încât poate fi „băută” după purificarea făcută de Sistemul avansat de tratare a lichidului (ALPS), totuși, este o declarație cu totul falsă.
Centrul de informații despre energia nucleară, o organizație non-profit din Japonia, a publicat recent un articol, conform căruia chiar după tratare, apa uzată nucleară conține 64 de tipuri de substanțe radioactive, precum tritiu. Îndată ce va fi eliberată în mare, mediul maritim va suferi, fapt care va dăuna în cele din urmă sănătății întregului mediu ecologic, prin transmiterea în lanțul alimentar. Într-un raport lansat de Greenpeace, o organizație internațională de mediu, se arată că actuala tehnică japoneză nu ajută, printre altele, la tratarea celor doi nuclizi: stronțiu-90 și carbon-14, a căror perioadă a atomilor radioactivi este de 50 și respectiv 5730 de ani. Acesta presupune un prejudiciu și mai mare față de tritiu.
Fără încercarea tuturor mijloacelor de tratare, publicarea cuprinzătoare a informațiilor și consultări cu țările vecine și organizațiile internaționale de resort, autoritățile japoneze au luat o decizie unilaterală de a evacua poluanți în mare, sfidând lumea întreagă.
Deși este semnatară a multor acorduri internaționale în domeniu, precum Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS), Convenția cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear și Convenția privind securitatea nucleară, Japonia le-a încălcat flagrant și trebuie să își asume toate consecințele grave pentru aroganța ei.
De fapt, există prcedente în pretinderea de despăgubiri în astfel de incidente. Tribunalul Internațional de Arbitraj a decis, în 1941, că dioxidul de sulf emis de către o topitorie din orașul canadian Trail a dăunat sănătății și mediului din statul amercian Washington și a cerut părții canadiene să plătească despăgubiri. Astfel, țările situate de-a lungul coastelor Pacificului pot lua ca referință acest caz, să calculeze pagubele proprii și să solicite despăgubiri de la Japonia.
Articol realizat de Radio China International și CCTV
