Reuniți la Bruxelles, miniștrii Energiei ai celor 27 membri ai Uniunii Europene au ajuns marți, 26 iulie, la un acord privind reducerea dependenței lor de gazele Rusiei. Concret, ei au decis să-și diminueze consumul de gaze naturale în mod coordonat, sărind însă în ajutorul Germaniei, victima unei noi reduceri drastice a livrărilor rusești. ”Nu a fost o misiune imposibilă, cum au crezut sau au vrut unii. Miniștrii respectivi”, a subliniat președinția semestrială cehă a Consiliului Europei, ”au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaze în previziunea riscului unei crize energetice în iarna viitoare”. Este adevărat, planul propus săptămâna trecută de Comisia Europeană a fost ”profund” remaniat, dar au rămas valabile marile sale principii. El prevede în continuare ca fiecare țară să ”facă tot ce-i stă în putință” pentru reducerea – între august 2022-martie 2023 – consumului său de gaze naturale cu cel puțin 15% față de media consumului din aceeași perioadă a ultimilor cinci ani. În cazul ”riscului de gravă penurie”, un mecanism de alertă va face obligatorie pentru ”cei 27” reducerea cu 15% a consumului de gaze, dar acest obiectiv va fi adaptat la realitățile fiecărei țări, mai ales la capacitățile de a exporta cantitățile de gaze economisite către țările aflate în mare nevoie, grație unor exceptări. Gigantul rus Gazprom a anunțat luni că va reduce drastic, începând de miercuri, la 33 milioane de metri cubi livrările zilnice către Europa via gazoductul Nord Stream, argumentând necesitatea mentenanţei unei alte turbine.
”Uniunea Europeană este unită și solidară. Decizia de marți a arătat clar că statele membre se opun oricărei tentative a Rusiei de a diviza UE utilizând aprovizionarea energetică drept armă”, a declarat ministrul ceh al Energiei, Jozef Sikela, a cărui țară asigură președinția semestrială a UE. ”Adoptarea propunerii de acord… într-un timp record a întărit, incontestabil, securitatea noastră energetică comună. Economisind acum gaz, vom fi mai bine pregătiți. Iarna va fi mult mai puțin costisitoare și mult mai ușoară pentru cetățenii și industria UE”, a subliniat ministrul ceh al Energiei.
Opoziția Ungariei
Între cei 27 miniștri ai Energiei europeni, doar cel al Ungariei s-a opus textului acordului.”Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă și dăunătoare, care ignoră complet interesele naționale”, a declarat presei ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. ”Liniile noastre industriale sunt total interdependente. Dacă chimia tușește în Germania, atunci toată industria europeană se poate opri”, a avertizat ministrul francez al Energiei, Agnès Pannier-Runacher, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles. În inima dispozitivului european, reducerea obligatorie cu 15% a consumului a suscitat critici multiple. Ea vizează mutualizarea efortului în caz de urgență, pentru a ajuta mai ales Germania, foarte dependentă de gazul rusesc. Un şoc major asupra primei economii europene se va repercuta cu certitudine asupra ansamblului ”celor 27”. De unde nevoia de solidaritate. Ea cere de fapt constrângeri pentru țări ca Franța sau Spania, aflate totuși la adăpostul unor rupturi de aprovizionări din partea Rusiei, grație politicilor lor energetice mai prudente.
”Germania a comis în trecut o eroare strategică”, favorizând această dependenţă față de Moscova și, acum, guvernul face eforturi intense pentru a o suprima, a recunoscut Robert Habeck, ministrul german al Energiei, făcând apel la solidaritatea europeană. ”Trebuie, acum, să soluționăm această situație împreună”, a spus ministrul german. În ultimele zile, planul vizând economisirea gazelor a fost obiectul unor vii critici din partea mai multor state. Printre cele mai virulente figurează cele venite de la țările din Europa de Sud, între care Spania, Italia sau Grecia, unde amintirea planurilor de rigurozitate dureroase impuse de Berlin după criza financiară din 2008 este încă vie. Ministrul spaniol al Tranziției ecologice, Teresa Ribera, a denunțat o lipsă de concertare din partea Comisiei Europene, motiv pentru care a calificat planul în discuție drept ”nejust” și ”ineficient”. De aceea, în final, Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă țările membre, și nu Comisia Europeană va fi cel care va decide prevederile cu caracter obligatoriu. Apoi, acordul prevede exceptarea statelor, în special insulare, care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state sau pentru care au depășit deja obiectivele de umplere a rezervoarelor de gaze.
Si … „ceasca”/idiotu’ tot cam asa grohaia, pe vremuri : // Mai puneti pulovere pe voi ! // , pe cand imputitul … si-n ghete avea baterii de incalzire / pe cand mergea la vanat ; dara’n pat/noaptea puneai sticle cu apa calda, „ca sa” nu-ngheti ; cand aveai 14 grade’n casa era huzur !
Cum se vede treaba, idiotenia „prinde mai bine” ; vz. si TV di kkt !