Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) contestă noua formă a Metodologiei de evaluare a studiilor universitare de doctorat şi a sistemelor de criterii standarde şi indicatori de performanţă, adoptată prin OMEN nr. 3200/2019 şi publicată în data de 5 martie în Monitorul Oficial al României cu numărul 176/2019.
Potrivit ANOSAR, actuala versiune pune în pericol întreg procesul de evaluare, care a avut un parcurs tumultuos. De asemenea, studentii sustin ca metodologia nou adoptată viciază în mod evident procesul de evaluare a şcolilor doctorale şi periclitează suplimentar credibilitatea instituţiilor de învăţământ superior, existând posibilitatea de a nărui definitiv prestigiul studiilor universitare de doctorat din România, la nivel internaţional.
,,Această nouă metodologie este lipsită de legitimitate, anulând o metodologie cu acelaşi obiect de reglementare, adoptată în luna noiembrie a anului 2018. Metodologia precedentă a trecut printr-un larg proces de consultare şi dezbatere cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS) şi cu noi, reprezentanţii studenţilor. În schimb, forma noii metodologii nu a fost dezbătută şi nu a fost agreată de niciun actor din sfera învăţământului superior din România. Amintim faptul că, începând cu toamna anului 2016, toate şcolile doctorale din România sunt autorizate provizoriu, această măsură fiind luată „din pix”, în contextul în care expirase termenul legal privitor la evaluarea şcolilor doctorale.
Un lucru alarmant, caracteristic pentru decidenţii din ultimii ani, este eliminarea unei menţiuni directe referitoare la experţii internaţionali din comisiile de evaluare externă a studiilor doctorale. Prezenţa lor este extrem de importantă în contextul în care există multiple semne de întrebare cu privire la modul în care şcolile doctorale din România sunt conectate la mediul academic internaţional.
Mai mult decât atât, observăm că OMEN nr. 3200/2019 nu este corelat cu legislaţia primară în vigoare. Analizând textul adoptat, remarcăm următoarele aspecte:
* nu se evaluează distinct şcolile doctorale, aşa cum este specificat la art. 158, alin. (4) din Legea Educaţiei Naţionale (LEN) 1/2011, ci doar domeniile de studii universitare de doctorat;
* definiţia studiilor universitare de doctorat, prevăzută la art. 4, nu include doctoratele de tip profesional, prevăzute în LEN nr. 1/2011 la art. 158, alin. (6), lit. b), lipsind referinţele la domeniile artelor sau sportului, care au o finalitate diferită faţă de doctoratul ştiinţific.
În conformitate cu art. 9 litera d) din OUG 75/2005 „indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă”, această definiţie nu se regăseşte la baza redactării noilor indicatori: aceştia sunt redactaţi incomplet şi ambiguu, sporind birocraţia şi transformând procesul de evaluare într-unul redundant.
În primul rând, se observă solicitarea existenţei a cel puţin trei conducători de doctorat pentru domeniu, fără a fi menţionat în mod explicit dacă aceştia sunt titulari sau nu, ceea ce reprezintă un regres.
Apoi, este considerat indicator de performanţă „gradul de înnoire al infrastructurii de cercetare în ultimii 5 ani”. Cum poate fi evaluat acest grad? La ce standard se raportează? Nu există nicio unitate de măsură etalon ce trebuie atinsă de către universităţi, sau o definiţie detaliată a acestuia.
Cum poate un indicator de tipul „numărul de studenţi doctoranzi care au participat la elaborarea contractelor în ultimii 10 ani” să măsoare calitatea studiilor universitare de doctorat? Trecând peste faptul că studenţii nu participă în procesul de elaborare a contractelor, ci în desfăşurarea activităţilor cuprinse în cadrul proiectelor generate de ele, nu este clar la ce fel de contracte se referă metodologia.
ANOSR îşi exprimă totodată îngrijorarea cu privire la faptul că reprezentanţii mediului universitar nu s-au pronunţat în mod public împotriva noii metodologii. Acest lucru ne întristează, întrucât actuala metodologie este contrară discursului public al universităţilor din România, care militează, teoretic, pentru un învăţământ superior calitativ, echitabil, internaţionalizat şi centrat pe student. Ne exprimăm speranţa că ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, va cântări toate argumentele prezentate şi va reveni asupra deciziei înainte de a arunca în desuetudine întreg procesul de evaluare a şcolilor doctorale”, potrivit unui comunicat transmis de ANOSAR.
„Este de neînţeles de ce a fost schimbată din temelii metodologia de evaluare a studiilor doctorale când nimeni din sistemul educaţional sau din afara lui nu a solicitat acest lucru. Acest proces de evaluare ar trebui să fie unul riguros, menit să ne arate unde suntem, de fapt, în momentul de faţă cu studiile universitare de doctorat şi ce ar trebui să îmbunătăţim pentru a performa. În propunerea ministerului nu apar astfel de mecanisme, ba mai mult, se poate spune că nu se va face evaluare a calităţii studiilor doctorale, ci doar se implementează un nou proces de raportare”, a declarat Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ, preşedinte ANOSR.
 contestă noua formă a Metodologiei de evaluare a studiilor universitare de doctorat şi a sistemelor de criterii standarde şi indicatori de performanţă, adoptată prin OMEN nr. 3200/2019 şi publicată în data de 5 martie în Monitorul Oficial al României cu numărul 176/2019.){kind=link}