Articol realizat de XINHUA
În calitate de grup reprezentativ al principalelor economii ale lumii, Grupul celor Douăzeci (G20) a devenit principalul forum spre care lumea privește astăzi cu încredere în momentele de turbulențe și crize economice globale.
Având o înțelegere profundă asupra rolului unic al G20, președintele chinez Xi Jinping a promovat în mod constant eforturile comune ale G20 de a urma spiritul „navigării în aceeași barcă” și al colaborării în vederea îndeplinirii îndatoririlor specifice.
„Toți membrii G20 ar trebui să își asume responsabilitatea inerentă statutului de actori majori pe plan regional și internațional, și ar trebui să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește promovarea dezvoltării tuturor națiunilor, creșterea bunăstării pentru întreaga omenire și avansarea progresului întregii lumi,” a declarat președintele chinez la un moment dat.
Acum, când președintele Xi se alătură celorlalți lideri pentru cel de-al 19-lea summit G20 din Brazilia, comunitatea internațională urmărește cu mare interes modul în care aceștia vor aborda marile incertitudini care tulbură lumea din ziua de astăzi, și mai ales ce soluții va propune China pentru edificarea unui viitor mai bun pentru toată lumea.
Un cetățean trece pe lângă un pat de flori sub forma emblemei summitului G20, în districtul Binjiang al orașului Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang din estul Chinei, pe data de 25 august 2016. (Xinhua/Zhang Cheng)
ÎNFRUNTAREA PROVOCĂRILOR
Atunci când liderii G20 s-au reunit pentru primul lor summit, în noiembrie 2008, la Washington, aceștia se străduiau din răsputeri să facă față unei crize financiare globale fără precedent. Prin promovarea unui demers colectiv, grupul a contribuit la îndepărtarea economiei globale de la marginea unui abis, punând-o pe calea redresării.
În decursul ultimilor ani, China s-a alăturat celorlalți membri ai G20 în combaterea unei noi crize majore – cea mai gravă pandemie globală din ultimul secol și declinul economic ce a urmat. De data aceasta, lupta este chiar mai dificilă. După cum a remarcat și președintele Xi, impactul a fost mult mai sever decât cel al crizei din 2008.
Pentru a revitaliza redresarea economică globală post-pandemică, Xi a solicitat tuturor membrilor G20 să înfrunte provocarea, să consolideze coordonarea internațională a politicilor macroeconomice, să stabilizeze împreună lanțurile industriale și de aprovizionare globale și să reducă barierele comerciale, inclusiv taxele.
„Este imperativ să aplicăm tratamentele adecvate pentru a combate atât simptomele, cât și cauzele fundamentale ale problemelor cu care ne confruntăm,” a declarat președintele chinez la summitul G20 din 2021.
Măsurile multidimensionale ale lui Xi „sunt sistematice, cuprinzătoare și atent focalizate,” a declarat Lu Feng, un profesor de economie emerit la Universitatea Peking. „Acestea au îmbogățit instrumentarul politic al G20 și au sporit proactivitatea și previziunea acestuia în ceea ce privește guvernarea economiei globale.”
Una dintre problemele fundamentale abordate în mod colectiv de membrii G20 a fost povara datoriilor, care suprasolicita resursele țărilor cu venituri mici, limitându-le capacitatea de a lupta împotriva pandemiei și de a salva vieți. În aprilie 2020, G20 a anunțat Inițiativa de Suspendare a Serviciului Datoriei (DSSI) pentru a ajuta țările vulnerabile – o plasă de siguranță financiară excepțională, a cărei durată a fost extinsă până în decembrie 2021.
Sub conducerea președintelui Xi, China a implementat inițiativa DSSI a G20 din toate punctele de vedere, și a suspendat cea mai mare sumă de plată pentru serviciul datoriilor dintre toți membrii G20.
„China și-a îndeplinit destul de bine rolul de membru responsabil al G20,” în ceea ce privește abordarea problemei datoriilor suverane ale țărilor africane, potrivit unui raport realizat de Inițiativa de Cercetare China-Africa din cadrul Universității Johns Hopkins, un program dedicat înțelegerii aspectelor politice și economice ale relațiilor dintre China și Africa.
Fotografie realizată pe data de 12 noiembrie 2022, prezentând emblema celui de-al 17-lea Summit al Grupului celor Douăzeci (G20), amplasat în fața hotelului Apurva Kempinski, locația principală a summitului de la Bali, Indonezia. (Xinhua/Wang Yiliang)
EDIFICAREA UNEI GRĂDINI PENTRU TOȚI
Oricât de important ar fi mandatul inițial al G20, și anume acela de „pompier” în abordarea crizelor economice globale, Xi își imaginează un rol mult mai semnificativ pentru acesta.
Liderul chinez a promovat în mod constant cauza dezvoltării comune, subliniind angajamentul Chinei față de edificarea „unei grădini împărtășite de toate țările.” „G20 acționează nu numai în interesul celor 20 de membri ai săi, ci și în interesul întregii lumi,” a afirmat el cândva.
În calitate susținător constant al drepturilor egale la dezvoltare, mai ales pentru țările în curs de dezvoltare, Xi susține că dezvoltarea este autentică numai atunci când toate țările se dezvoltă împreună, iar cei fruntași ar trebui să sprijine cu sinceritate dezvoltarea celorlalți.
În septembrie 2016, Xi a prezidat summitul G20 desfășurat în orașul Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang din estul Chinei.
Cu ocazia acelei reuniuni, China a invitat mai multe țări în curs de dezvoltare decât orice alt summit G20 de până atunci, marcând o schimbare majoră în strategia G20, aceasta trecând de la gestionarea pe termen scurt a crizelor la guvernanța pe termen lung.
În cadrul acelui summit istoric au fost stabilite trei precedente fundamentale. Pentru prima dată, dezvoltarea a figurat proeminent în cadrul macropolitic global, un plan de acțiune privind Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost adoptat, iar G20, în mod unitar, a acordat sprijin industrializării în Africa și în țările cel mai puțin dezvoltate. În discursul său inaugural, Xi a descris acele trei „premiere” ca fiind „măsuri de o importanță revoluționară.”
Pentru a ajuta alte țări în curs de dezvoltare să își atingă obiectivele de dezvoltare, Xi a depus eforturi și pentru a spori reprezentarea acestora în cadrul sistemului de guvernanță economică globală. În ciuda ascensiunii semnificative a Sudului Global în decursul ultimilor ani, țările în curs de dezvoltare rămân în continuare subreprezentate în guvernanța globală.
„Sistemul de guvernanță globală dominat de Occident a devenit, în mod evident, nedrept și inechitabil, obstrucționând securitatea globală și dezvoltarea durabilă,” a declarat Xu Feibiao, directorul Centrului pentru Studii BRICS și G20 din cadrul Institutelor Chineze de Relații Internaționale Contemporane (ICRIC).
La summitul G20 de la Bali, Indonezia, din 2022, China a preluat inițiativa de a sprijini aderarea Uniunii Africane (UA) la G20. În cadrul întâlnirii lor din marja summitului, președintele senegalez de atunci, Macky Sall, care îndeplinea și funcția de președinte al UA în acel an, i-a mulțumit președintelui Xi pentru că a fost primul lider care a susținut în mod public aderarea UA la G20. Un an mai târziu, blocul comunitar a devenit cea de-a doua organizație regională – după Uniunea Europeană (UE) – care a obținut statutul de membru permanent al G20.
Contribuția lui Xi la G20 reprezintă un element al viziunii sale pe termen lung a „unei ordini mondiale mai echitabile, mai unite și mai sustenabile,” a declarat Pierre Defraigne, directorul executiv al Fundației Madariaga–Colegiul Europei.
Fotografie aeriană realizată cu ajutorul unei drone, pe data de 28 martie 2024, prezentând Portul Hambantota din Sri Lanka. Situat în sudul Sri Lankăi, Portul Hambantota este unui dintre proiectele emblematice ale cooperării în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI) dintre China și Sri Lanka. (Xinhua/Xu Qin)
CONSTRUIREA UNUI VIITOR MAI BUN, ÎMPREUNĂ
„Ce este în neregulă cu această lume, ce măsuri ar trebui să luăm în această privință?” Aceasta este „întrebarea vremurilor noastre,” pe care președintele Xi a pus-o la summitul G20 de la Bali, după ce a pus aceeași întrebare pentru prima dată în 2017, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.
„Economia mondială devine tot mai fragilă. Mediul geopolitic rămâne tensionat. Guvernanța globală este, cu adevărat, inadecvată. Crizele alimentare și energetice se intercalează și se agravează reciproc. Toate acestea reprezintă provocări formidabile pentru dezvoltarea noastră,” a subliniat Xi.
G20 constituie două treimi din populația lumii și contribuie cu aproape 90 la sută din produsul intern brut mondial și cu 80 la sută din comerțul global. Astfel, consideră Xi, este de datoria grupului să își asume un rol de lider în a ajuta lumea să traverseze această perioadă dificilă actuală și să creeze un viitor mai bun pentru omenire.
„În fața provocărilor globale, toate țările se află în aceeași barcă, iar singura soluție este să colaboreze și să consolideze cooperarea,” a declarat Xu, savantul din cadrul ICRIC. „Câtă vreme membrii G20 sunt uniți, vor aduce speranță lumii în ceea ce privește soluționarea problemelor globale.”
În calitate de lider al celei de-a doua economii ca mărime din lume, Xi își onorează angajamentele. Deși protecționismul a câștigat teren în ultimii ani, Xi rămâne nestrămutat în apărarea globalizării și a edificării unei economii mondiale deschise.
La summitul de la Osaka din 2019, sfidând presiunile unilateraliste și protecționiste puternice, Xi a anunțat cinci măsuri importante pentru a deschide și mai mult piața chineză, printre care se numără și creșterea importurilor și acordarea unui tratament egal tuturor tipurilor de afaceri.
China, sub conducerea președintelui Xi, a rămas în continuare un factor esențial al creșterii economice globale, contribuind cu aproximativ 30 la sută la creșterea economică mondială de-a lungul anilor.
La „întrebarea vremurilor noastre,” Xi a oferit propriul său răspuns – edificarea unei comunități cu un viitor comun pentru întreaga omenire. În cadrul summitului de la Bali, liderul chinez a solicitat tuturor țărilor să adopte această viziune și să promoveze pacea, dezvoltarea și cooperarea reciproc avantajoasă.
În decursul ultimului deceniu, China a contribuit cu toată puterea sa la realizarea acestei viziuni cuprinzătoare, cu o convingere fermă și prin acțiuni concrete. Inițiativa Belt and Road (BRI) constituie un exemplu elocvent. Până în prezent, peste 150 de țări și mai bine de 30 de organizații internaționale au semnat documente de cooperare cu Beijingul în cadrul BRI – o dovadă a atractivității globale tot mai pronunțate a acestei inițiative.
Ca piloni centrali ai edificării unei comunități cu un viitor comun pentru omenire, Xi a propus, în ultimii ani, cele trei inițiative globale, și anume: Inițiativa pentru Dezvoltare Globală, Inițiativa pentru Securitate Globală și Inițiativa Civilizației Globale, oferind astfel soluțiile Chinei la principalele provocări globale legate de pace și dezvoltare.
„Într-o perioadă marcată de temeri, iraționalități și confuzie, Xi Jinping solicită, pe bună dreptate, o abordare rațională în vederea soluționării problemelor cu care ne confruntăm în mod colectiv,” a declarat David Gosset, un expert francez în afaceri internaționale și fondator al Forumului Europa-China, adăugând că deschiderea și previzibilitatea Chinei au devenit un factor stabilizator esențial într-o lume a riscurilor și incertitudinilor.
