Supracapacitatea de producție a industriei de energii noi din China, o pseudoproblemă

E.S. Han Chunlin, Ambasadorul R.P. Chineze în România

În ultimii ani, China și-a dezvoltat cu vigoare capacitatea de producție cu nouă calitate, având ca model industria noii energii. Vehiculele electrice, bateriile pe bază de litiu și produsele fotovoltaice ca fiind cele “trei noi categorii” pe piața internațională, și-au demonstrat valoarea și au stârnit interesul cumpărătorilor din toată lumea. Acesta este rezultatul inovației și cercetării de lungă durată, al competiției de pe piața de scară largă, al cooperării eficiente dintre întreprinderile care se ocupă cu lanțurile de aprovizionare. Totodată, acestea reflectă costurile comprehensive avantajoase și competitivitatea produselor ale industriei de manufactură a Chinei, fiind nu doar alegerea rațională a pieței, ci și nevoia de a lupta împotriva schimbărilor climatice la nivel global.

Recent, politicieni și agenții de presă din anumite țări au promovat teoria conform căreia “China are supracapacitatea de producţie a industriei de energii noi”, care nici nu este în concordanță cu adevărul obiectiv și nici nu urmează legile economice. Configurația actuală a capacității de producție de energii noi de la nivel global este rezultatul obiectiv al impactului combinat al regulilor pieței și al globalizării economiei, fiind cerința obligatorie a fiecărei țări de a întreprinde cooperări prin divizia muncii și de a optimiza resursele-cheie în funcție de propriile avantaje. Indiferent că privim din perspectiva cerințelor pieței, a caracteristicilor capacității de producție, sau din cea a dezvoltării ecologice, nu există o așa-zisă problemă a “supraproducției Chinei de producţie a industriei de energii noi”.

Privind din perspectiva pieței globale, capacitatea de producție de energii noi nu este nicidecum excesivă, ci chiar deficitară. Industria chineză de energie nouă încă se află în etapa de dezvoltare accelerată, cererea de producție rămâne în continuare mare, cantitatea de produse satisface în principal cererea domestică și nu prezintă o capacitate de producție la scară largă destinată exportului. Spre exemplu, în 2023 producția și vânzarea autovehiculelor electrice chinezești a atins numărul de 9.58 milioane de unități și respectiv 9.49 milioane de unități, practic obținând un echilibru între producție și vânzări. Din totalitatea vânzărilor, 87.3% reprezintă volumul de vânzări din interiorul Chinei, iar abia 12.7% sunt alocate volumului de export. Așadar nu există sub nicio formă problema supracapacității producției și cea a dumpingului extern. Potrivit calculelor Agenției Internaționale a Energiei, cererea globală pentru mașini electrice va atinge numărul de 45 de milioane de unități în 2030, depășind de peste 4 ori cerința din 2022. Până atunci, cererea de o nouă capacitate instalată fotovoltaică de la nivel global va atinge cifra de 820 GW , depășind de aproximativ 4 ori cererea din 2022. În prezent, capacitatea de producție nu satisface nici pe departe cererea pieței, mai ales dată fiind cererea imensă de produse bazate pe noua energie din numeroase țări în curs de dezvoltare. La Târgul din Canton și la Expoziția Internațională a Automobilelor din Beijing care tocmai s-au încheiat, standurile cu produse de energie nouă au atras mulți oameni, scena animată cu oamenii care se adunau să vadă exponatele fiind cel mai bun exemplu.

Din perspectiva calității capacității de producție, calitatea ridicată a capacității de producție a Chinei poate propulsa piața globală înainte și către o dezvoltare și mai bună. Dezvoltarea industriei chineze de energii noi își are rădăcinile în piața supradimensionată, în sistemul industrial complet și în resursele umane bogate. În 2023, capacitatea de energie regenerabilă nou instalată la nivel global a atins cifra de 510 milioane KW, dintre care 50% provine din China. Volumul de vânzare a mașinilor electrice de la nivel mondial a atins cifra de 14.28 milioane, dintre care 63.5% a ocupat de piața chineză. Fiind una dintre țările cu cele mai complete categorii industriale din lume, facilități puternice de sprijin industrial ale Chinei acoperă aproape toate aspectele industriei energiei noi precum aprovizionarea de materii prime, manufacturarea componentelor, asamblarea mașinilor, încărcarea, instalarea și serviciile după vânzare. Totodată, producătorii de mașini electrice pot găsi furnizori de orice fel de componente complementare la o distanță de 4 ore de mers cu mașina, reducând în mod substanțial costul de achiziționare din cadrul industriei. În prezent, 240 de milioane de chinezi au efectuat educaţia superioară iar media numărului de ani de studii efectuate în cazul noii forțe de muncă este de 14 ani. “Dividendul demografic” se transformă astfel în “dividendul talentului”. Cu sprijinul acestor avantaje, China promovează dezvoltarea industriilor de energii noi în mod vizionar, strategic și perseverent, ceea ce este văzută drept o parte importantă din transformarea etichetei “fabricat în China” în cea de “creat în China”. Firmele chinezeşti au investit în cercetare și dezvoltare de mai bine de zece ani, formând o tehnologie de vârf, eficiența producției și integrarea lanțului valoric al industriei dezvoltându-se și ele în mod constant. Se poate spune că dezvoltarea industriei energiei noi din China nu poate fi realizată prin simpla bazare pe “subvenții” și “susținere”.

Din perspectiva dezvoltării verzi, capacitatea de producție a Chinei a avut contribuții majore la reacția globală la schimbările climatice și tranziția verde. În contextul măririi cererii în piața energiei verzi cu emisii scăzute de carbon, China, având cea mai extinsă piață a energiei regenerabile din lume și în calitate de producător de top de echipament, continuă să ofere produse de înaltă calitate, lucru care va promova tranziția spre dezvoltare verde. Produsele de energie eoliană și fotovoltaice au fost exportate deja în mai mult de 200 de țări și regiuni ale globului. China a întreprins, de asemenea, proiecte de cooperare în energia verde cu peste 100 de țări și regiuni, rezolvând astfel probleme în ceea ce privește folosirea, costul electricității în țările și regiunile în cauză și sporind procesul de reducere a emisiilor de carbon și de tranziție spre energia verde a țărilor în curs de dezvoltare. Potrivit raportului întocmit de Agenția Internațională de Energie Regenerabilă, costul proiectelor de generare a energiei eoliene și fotovoltaice a scăzut cu peste 60%, respectiv 80% în ultimii 10 ani, o mare parte fiind atribuită inovației, producției, ingineriei chinezești. Astfel, China folosește metode practice pentru a-și demonstra simțul responsabilității cu privire la evoluția globală și viitorul omenirii.

Aşs-zisa supracapacitate de producție a Chinei de energii noi este o practică tipică a protecționismului. Unele țări pretind că sunt renumite pentru comerțul liber, în timp ce altele pentru economia cu cea mai deschisă piață. Totodată, “teoria supracapacității” înaintată de acestea, asemenea “teoriei amenințării chineze” și a “teoriei șocului chinez”, este tot un fel de a spune “amenințare chineză”. De fapt, este un pretext pentru a submina principiul pieței egale și, în aceeași măsură, pentru a justifica politica economică a protecționismului. Scopul este de a împiedica dezvoltarea științifică, tehnologică și modernizarea industrială a țărilor în curs de dezvoltare reprezentate de China și a menține hegemonia economică de către țările relevante prin mijloace neloiale. Peter Fischer, redactor-șef al ziarului elvețian “Neue Zürcher Zeitung”, a scris recent despre plângerile din Occident cu privire la supracapacitatea de producție a Chinei, ca fiind “ipocrite și mioape”. “Dacă Occidentul poate cumpăra produse fotovoltaice și produse de energie eoliană la prețuri accesibile sau dacă mașinile electrice inovatoare din China pot determina producătorii europeni să accelereze ritmul inovației, de asta vor fi mulțumiți consumatorii”, spune el. Șefii mai multor companii de automobile de renume mondial au precizat clar că nu au nevoie de nicio formă de protecție și nu cred că tarifele crescânde le pot proteja companiile.

De asemenea,The Wall Street Journal a subliniat că “încercarea de a interzice cele mai accesibile vehicule electrice de pe piața din SUA va pune presiune asupra unui alt obiectiv al guvernului SUA – reducerea emisiilor de carbon.” Se poate observa că pan-politizarea și pan-securizarea problemelor economice și comerciale, cum ar fi capacitatea de producție, contravin legilor economice și distorsionează ordinea pieței, care nu este favorabilă îmbunătățirii eficienței producției, nu este propice pentru întreprinderile locale și consumatorii globali și nici nu favorizează stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a economiei mondiale. În fața multor fapte, eroarea “supracapacității” în energie verde a Chinei se va prăbuși în cele din urmă.

În ultimii ani, România s-au depus eforturi pentru promovarea tranziției spre energie bazată pe emisii scăzute de carbon, fiind introdusă o serie de politici în acest sens. Economia verde este în plină vitalitate și potențial, iar companiile chineze sunt, de asemenea, implicate activ în proiecte de energie nouă în România. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China și România și 20 de ani de la stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare între cele două țări. Cooperarea practică dintre China și România în domeniul energiei noi are în continuare perspective largi, astfel încât China este dispusă ca împreună cu România să își completeze reciproc atuurile și, de asemenea, să continue prin capacitatea sa de producție de calitate superioară să sprijine dezvoltarea verde în România și să aducă beneficii reale ambelor popoare.

Așa cum Xi Jinping, Președintele Republicii Populare Chineze, a punctat în cadrul întâlnirii trilaterale dintre liderii Chinei, Franței și Uniunii Europene, industria Chinei în materie de energie nouă, reprezentant al capacității avansate de producție, a căpătat adevărate competențe prin competiție deschisă. Nu numai că a îmbogățit aprovizionarea la nivel global și a ușurat presiunea internațională, dar a și contribuit activ la răspunsul pentru schimbările climatice și tranziția verde. Trebuie să ținem cont că, în contextul provocării comune de a răspunde schimbărilor climatice de la nivel global, toate țările sunt interdependente, sunt comunități care lucrează una în beneficiul celeilalte. Deschiderea, incluziunea și cooperarea de tip câștig comun sunt cea mai bună soluție pentru tiparul capacității de producție globală. Aprofundarea procesului de tranziție verde a dus la extinderea pieței, astfel că suntem dispuși ca de-a lungul traseului nostru în domeniul energiei noi să lucrăm cu fiecare țară, inclusiv cu România, pentru a face progrese împreună, pentru a împărți oportunități și pentru a lucra cu scopul de a menține stabilitatea și cursul lin al lanțului global industrial și de aprovizionare până ce comerțul liber și competiția sănătoasă vor reprezenta baza luminoasă a dezvoltării verzi la nivel internațional.