Ministerul Energiei a transmis marți, 14 septembrie, la Banca Europeană de Investiții primele aplicații pentru finanțarea din bugetul Fondului pentru Modernizare a unor proiecte strategice în sectorul energetic, arată un comunicat de presă. Este vorba de sute de milioane de euro.
În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică în scopul creșterii nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, a creșterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență energetică și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030. Ministerul Energiei în calitate de autoritate competentă pentru gestionarea si derularea Fondului pentru modernizare, a transmis către BEI, prin intermediul platformei aferente, 9 propuneri de proiecte pentru finanțare din Fondul pentru modernizare, cu un cost de investiție total de peste 693 milioane Euro, din care peste 492 milioane Euro au fost solicitați din Fondul de Modernizare.
Respectiv:
- 1 proiect aparținând beneficiarului CNTEE Transelectrica S.A. – Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400kv d.c. Constanța Nord – Medgidia Sud; CAPEX total (fără TVA) 22.992.330 euro / Costuri eligibile: 22.992.330 Euro;
- 8 proiecte aparținând beneficiarului Complexul Energetic Oltenia, CAPEX total (fără TVA) 670.802.780 euro, după cum urmează:
| Nr.crt | Denumirea investiție | CAPEX total (Euro) | Finanțare din Fond pentru modernizare (Euro) |
| 1 | Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu – UMC Jilt | 18.476.771,240 | 12.933.740,000 |
| 2 | Construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioară cariera Pinoasa – UMC Pinoasa | 68.431.830,490 | 47.902.281,000 |
| 3 | Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est | 104.090.452,270 | 72.863.317,000 |
| 4 | Construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Isalnița | 76.331.437,790 | 53.432.006,000 |
| 5 | Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Rovinari | 73.125.623,480 | 51.187.936,000 |
| 6 | Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Turceni | 100.582.366,430 | 70.407.657,000 |
| 7 | Construcția unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 1 – Rosia-Rovinari | 114.406.488,620 | 80.084.542,000 |
| 8 | Construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 2 – Roșia – Rovinari | 115.357.809,740 | 80.750.467,000 |
| TOTAL | 670.802.780,060 | 469.561.946,000 |
Implementarea proiectului “Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400kv d.c. Constanța Nord – Medgidia Sud” va contribui la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
Pentru a putea înlocui rapid capacitățile închise de cărbune, energia regenerabilă trebuie să joace un rol cheie în susținerea obiectivelor naționale de decarbonizare și în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări.
Proiectele aferente beneficiarului CE Oltenia S.A., menționate mai sus, transmise spre finanțare din Fondul pentru modernizare, răspund obiectivelor din Planul Național pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) de reducere a emisiilor pentru 2030, de creștere a ponderii de energie din surse regenerabile și de înlocuire a cărbunelui în mixul energetic.
Totodată, proiectele de investiții prezentate sunt incluse în Planul de restructurare a CEO, care este în realitate un plan de decarbonare prin înlocuirea capacităților pe cărbune cu capacități energetice din surse regenerabile de energie și gaze naturale cu hidrogen. Obiectivul principal, pe termen lung, este reducerea amprentei de carbon a producătorului principal de electricitate pe bază de cărbune din România, CE Oltenia, contribuind astfel la atingerea țintelor de decarbonare pentru România, iar pe termen scurt și mediu, are drept țintă aprobarea planului de către Comisia Europeană și transformarea ajutorului de salvare acordat companiei CEO în ajutor de restructurare. Având în vedere semnalele pozitive din partea Comisiei aprobarea Planului se va face în perioada imediat următoare și este importantă demararea cât mai rapidă a investițiilor în capacități de producere pe bază de regenerabile în succesul planului de restructurare.
De asemenea, punerea în aplicare a acestor investiții se încadrează în ținta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece conduce la reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie primară prin producția de surse regenerabile.
