Tensiune în Mediterana orientală.Turcia și Grecia își dispută rezervele de hidrocarburi submarine. UE sare în sprijinul Greciei

Tensiunile între Grecia și Turcia s-au agravat în ultimele săptămâni. Uniunea Europeană a anunțat vineri, 28 august, noi sancțiuni împotriva Turciei dacă aceasta persistă în amenințări cu continuarea prospectării rezervelor de hidrocarburi înainte de a se stabili dimensiunea apelor teritoriale ale statelor vecine din Mediterana orientală.

Conflictul între Turcia și Grecia s-a agravat și mai mult în cursul săptămânii trecute, prin organizarea de către Ankara a unor manevre militare de o anvergură neobișnuită exact în zona Mediteranei unde cele două țări își dispută resursele submarine de hidrocarburi. Miniștrii de Externe ai țărilor Uniunii Europene, reuniți la sfârșitul săptămânii trecute la Berlin, au abordat disputa actuală dintre Turcia și Grecia. Vineri, 28 august, la finele reuniunii respective, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a adresat un avertisment „ferm” Turciei.

„Suntem deciși să apărăm interesele Uniunii Europene și ne exprimăm solidaritatea cu Grecia și Ciprul”, a spus Josep Borrell. ”Turcia trebuie să renunțe la acțiuni unilaterale în Mediterana orientală” și să facă un minim gest de acalmie, „condiție de bază pentru a antama un dialog”. Condiția cerută este ca navele de război și cele de explorare ale Turciei să fie retrase de pe platoul continental grec.

Borrell a avertizat Ankara că UE ar putea stabili o listă de noi măsuri restrictive față de Turcia, măsuri ce ar putea fi discutate la summitul european prevăzut pentru 24 septembrie. Oferind detalii, Borrell a afirmat că „cei 27” membri ai UE ar putea interzice Turciei să utilizeze unele porturi și chiar să confiște navele implicate în forajele ilegale.

- Publicitate -

Purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Ham Aksoy, a răspuns prompt cu o afirmație de departe surprinzătoare: „Recurgerea UE la amenințări și sancțiuni nu contribuie la soluționarea problemei”…” discursul șefului diplomației europene este de natură să determine Turcia să-și continue opera”. „Nu vom face nicio concesie legat de ceea ce ne aparține”, a lansat la rândul sau Recep Erdogan… „Îi invităm pe omologii noștri să se abțină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor. Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, în Marea Egee și în Mediterana”.

Emmanuel Macron: poziție „fermă”, dar nu exclude dialogul

Președintele Franței și-a expus vineri seară, într-o declarație de presă, poziția față de tensiunea din Mediterana orientală, subliniind că cei 27 membri ai UE au „o poziție comună” în privința disputei dintre Grecia și Turcia. În ultimii ani, a relevat Macron, „strategia Turciei nu a fost strategia unui aliat al NATO”, „ceea ce impune niște condiții prealabile pentru reangajarea unui dialog bazat pe încredere”. Referitor la decizia luată de Franța la jumătatea lunii august de a trimite în Mediterana orientală două nave militare și două avioane Rafale în sprijinul Greciei, Macron a precizat: „Noi nu am desfășurat o armada în Mediterana orientală, dar am avertizat că noi considerăm activitățile militare ale Turciei drept o provocare”. Germania și partenerii noștri, a mai precizat Macron, „sunt pe cale să ni se alăture în a vedea că agenda Turciei pune probleme”.

Descoperirea de zăcăminte de gaz natural în largul Israelului, Egiptului, Greciei și al Ciprului a transformat zona într-o bombă cu ceas, prioritare devenind demonstrațiile de forţă militară.

Legate de mari șantiere energetice, Grecia, Cipru, Israelul și Egiptul au conceput un proiect de gazoduct numit EastMed, prevăzut să transporte gazul mediteraneean către Europa, prin Grecia. În ianuarie, aceste state, cărora li s-au alăturat Italia și Iordania, au creat EastMed Forum, care are ambiția de a deveni un fel de Organizație a ţărilor Exportatoare de Petrol, dar pentru gazul din Mediterană. Simțindu-se exclusă, Turcia a lansat proprii foraje în largul Ciprului, sub escortă militară. În 10 august, nave ale Turciei au intrat într-o zonă revendicată de Grecia, provocând tensiuni cu Atena, de partea căreia se află Uniunea Europeană.