România are nevoie de un sistem de Responsabilitate Extinsă a Producătorului capabil să acopere costurile reale ale gestionării deșeurilor textile, în acord cu obiectivele de protecție a mediului, arată un comunicat ARETEX.
Viitorul Sistem de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) pentru textile trebuie să se bazeze pe obiective progresive de reutilizare și reciclare, pe o transparență a datelor colectate la nivel național, precum și pe o finanțare care să susțină eficient activitatea operatorilor implicați în colectarea, sortarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor textile, consideră membrii Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX).
Într-o scrisoare oficială transmisă către autoritățile direct implicate în transpunerea noii legislații europene în România, ARETEX subliniază că obiectivul principal al sistemului REP pentru textile trebuie să fie creșterea reală a procentului de textile reutilizate și reciclate din totalul cantităților puse pe piață.
ARETEX propune stabilirea unor ținte minime de reutilizare și reciclare de 25% în perioada 2026–2029 și 40% în perioada 2030–2035 din totalul textilelor puse pe piață. În plus, finanțarea generată prin REP ar trebui să ajungă cu prioritate la operatorii orientați spre reutilizare și reciclare, pentru a evita direcționarea fluxurilor către soluții cu valoare inferioară, precum incinerarea sau depozitarea.
Un sistem funcțional se bazează pe o imagine clară a pieței, astfel că autoritățile ar trebui să dețină și să publice date actualizate legate de cantitățile de deșeuri textile colectate separat, de modul în care acestea au fost colectate și de destinația finală a textilelor – reutilizare, reciclare, incinerare sau depozitare.
„Sistemul REP trebuie să fie gândit astfel încât să încurajeze reutilizarea și reciclarea, însă, fără o imagine clară a fluxurilor, performanța sa nu va putea fi măsurată corect. Avem nevoie de date publice clare, de obiective asumate și de un mecanism financiar care să susțină operatorii care investesc în reutilizare și reciclare”, arată Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
În ceea ce privește funcționarea organizațiilor de transfer de responsabilitate (OIREP), adică structurile prin care producătorii vor îndeplini obligațiile legale, ARETEX consideră că acestea ar trebui să aibă în principal un rol de administrare a fondurilor colectate și nu de control operațional direct asupra fluxurilor de deșeuri, pentru a preveni apariția pozițiilor dominante și pentru a asigura o concurență corectă. Totodată, în situația în care mai multe OTR-uri ar funcționa în paralel, există riscul ca acestea să scadă artificial taxele REP pentru a atrage producătorii, iar acestea nu vor putea acoperi costurile reale de colectare și sortare.
ARETEX mai susține introducerea unor mecanisme de modulare a taxelor REP în funcție de performanța de circularitate a produselor textile, precum și combaterea fermă a fenomenului de „free riders”, respectiv a producătorilor care nu se înregistrează în sistemele REP.
”Datele colectate de la membri asociației noastre arată că industria are capacitatea de a susține un sistem REP funcțional. Față de anii trecuți, avem mai multe centre de sortare, mai multe puncte de reutilizare și mai mulți angajați implicați în acest sector. De aceea, este esențial ca mecanismul financiar să fie gândit astfel încât să susțină activitățile reale din teren. În caz contrar, sistemul REP nu va avea efectele scontate. Suntem deschiși la dialog în continuare și ne dorim să contribuim activ la definirea unui cadru predictibil și echilibrat pentru textile”, a mai menționat Zoltán Gündisch.
ARETEX și-a mărit capacitatea de colectare, sortare, reutilizare și reciclare, în 2025
Poziția ARETEX vine într-un context în care infrastructura din sector se consolidează. Datele centralizate de la cei 10 membri ai asociației, aferente activității de anul trecut, indică extinderea rețelei de sortare și reutilizare la nivel național.
Astfel, în 2025, companiile membre ARETEX au colectat din România peste 6.500 de tone de deșeuri textile, din care 5.220 de tone au fost sortate pentru reutilizare sau reciclate. Numărul centrelor de sortare a crescut de la 4 la 7, ceea ce arată că sectorul reutilizării și reciclării textile este pregătit să crească și să livreze rezultate concrete pentru economia circulară din România.
Investițiile în infrastructură și extinderea capacităților demonstrează angajamentul real al membrilor ARETEX de a transforma deșeurile în resurse. Totuși, pentru ca acest model să devină un business sustenabil pe termen lung, este nevoie de un cadru de sprijin coerent, care să asigure condiții competitive pe piață și să încurajeze investițiile responsabile. ARETEX continuă să dezvolte sectorul și să contribuim activ la tranziția către o economie circulară, iar acest obiectiv poate fi atins doar printr-un parteneriat solid între industrie și autorități de reglementare.
