Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază oportunitățile oferite de revoluția digitală, dar avertizează și cu privire la riscuri: implementate prea rapid, soluțiile digitale pot duce la excluderea unei mari părți a populației UE. Tehnologia digitală nu trebuie să înlocuiască rolul oamenilor, ci mai degrabă să o completeze și, în același timp, trebuie să fie incluzivă și să protejeze grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă.
Mulți europeni nu au încă competențe digitale, iar cele mai multe administrații naționale nu au implementat încă soluții digitale. Condiționarea accesului cetățenilor la anumite servicii de interes general de deținerea unei identități digitale ar putea duce la situații în care toată lumea iese în pierdere: un număr semnificativ de europeni ar putea vedea cum li se refuză dreptul de a avea acces la aceste servicii.
Avizul CESE adoptat în sesiunea plenară din iulie și elaborat de Dumitru Fornea trage un semnal de alarmă. Noile instrumente de guvernanță introduse odată cu revoluțiile digitală și industrială nu trebuie să fie opresive și să condiționeze viața de zi cu zi a oamenilor de necesitatea de a adera la sisteme tehnologice digitale controlate într-un mod nedemocratic.
„Avantajele soluțiilor tehnologice digitale sunt evidente”, a declarat dl Fornea. „Cu toate acestea, implementarea lor rapidă, în special pentru serviciile de interes general, cum ar fi identitatea digitală, ar putea duce la excluderea unui număr semnificativ de europeni. Trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân la comanda mașinii, cu control democratic și cu implicarea organizațiilor societății civile.”
Soluțiile digitale sunt benefice dacă vin în completarea omului
Europenii sunt, în general, dornici să beneficieze de soluții tehnologice digitale: ele sunt adesea utile pentru simplificarea procedurilor administrative și în ajutorul unei serii de alte aspecte în viața de zi cu zi. O populație cu competențe digitale poate utiliza o identitate digitală pentru a avea acces simplificat la serviciile furnizate de autoritățile publice sau de întreprinderi.
Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare, în septembrie 2018, a secțiunii din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 referitoare la identificarea electronică, doar 14 state membre au raportat că au cel puțin un sistem de identificare electronică. Aceasta înseamnă că numai 59 % dintre rezidenții UE avuseseră acces la sisteme de identificare electronică sigure și fiabile la nivel transfrontalier și doar șapte sisteme sunt complet mobile, răspunzând așteptărilor actuale ale utilizatorilor.
Potrivit CESE, soluțiile tehnologice digitale, cum ar fi identitatea digitală, mijloacele digitale de plată și integrarea în platformele de realitate virtuală și augmentată ar trebui să rămână instrumente complementare și să nu înlocuiască complet și inechitabil alte practici care au fost dezvoltate și perfecționate de oameni de-a lungul a mii de ani.
CESE a fost prima instituție europeană care a solicitat ca omul să rămână la „comanda” sistemelor de IA și reiterează că este extrem de important ca oamenii să aibă ultimul cuvânt și să dețină controlul deplin asupra proceselor decizionale în chestiunea dezvoltării mașinilor.
Comitetul subliniază, de asemenea, că soluțiile tehnologice digitale ar trebui să fie controlate democratic și că datele cetățenilor trebuie protejate prin realizarea suveranității digitale a UE, adică datele create în UE ar trebui stocate tot în UE.
O societate digitală echitabilă se îngrijește de grupurile vulnerabile
Omul la comanda mașinii și drepturile omului sunt, prin urmare, cei doi piloni ai unei tranziții digitale echitabile.
Pentru a asigura accesul egal la oportunitățile oferite de digitalizare, UE are nevoie de un sistem educativ solid, capabil să introducă sisteme de alfabetizare digitală și de tranziție digitală pentru forța sa de muncă. Trebuie implementate programe specifice în toate statele membre, alături de învățarea digitală de-a lungul vieții, tutoriale pentru vocabular și sesiuni de formare practică.
Disparitățile digitale dintre statele membre sunt în creștere, iar Comitetul consideră acest aspect îngrijorător, fiind foarte sensibil la lipsa de protecție a grupurilor vulnerabile și cerând încă o dată Uniunii Europene să adopte incluziunea digitală, în care nimeni să nu fie lăsat deoparte, și acordând atenție deosebită generației mai în vârstă.
Pentru a avansa în mod democratic către o societate digitală echitabilă, acceptată de cetățenii UE, este esențială implicarea profundă a organizațiilor societății civile.
Orice inițiativă de integrare a persoanelor în sistemul european de identitate digitală ar trebui să se bazeze pe evaluări de impact și pe studii sociologice cuprinzătoare, iar decizia finală ar trebui luată doar cu consimțământul informat și liber exprimat al oamenilor.
Comisia europeană ar trebui să efectueze evaluări ale impactului cu privire la mai multe aspecte: de exemplu impactul digitizării și al automatizării interacțiunii umane asupra calității vieții și a condițiilor de muncă, mai ales din perspectiva relațiilor umane, precum prevalența crescândă a singurătății, aspectele de sănătate mintală, diminuarea inteligenței cognitive și emoționale și riscul crescut de alienare socială.
