Cei 27 miniștri de Externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene s-au reunit la începutul săptămânii la Bruxelles, pentru prima oară anul acesta în prezență fizică, pentru a lua în discuție instituirea de sancțiuni într-un domeniu nou, împotriva țărilor care încalcă drepturile fundamentale ale omului. În acest context, agenda discuțiilor a inclus situațiile din Rusia, Birmania, Hong Kong.
Sancțiuni „punctuale” împotriva Rusiei
În privința Rusiei, Josep Borrell, șeful diplomației europene, a prezentat o informare privitoare la recenta sa vizită la Moscova, de la începutul lunii februarie. Autoritățile ruse, a subliniat domnia sa, nu au dorit un dialog constructiv, nu au luat în seamă apelurile la eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi lansate de înalții oficiali ai Comisiei Europene, în frunte cu dna președintă Ursula von der Leyen, precum și de alți lideri de instituții europene, care au denunțat condamnarea la închisoare a opozantului chiar în ajunul vizitei lui Josep Borrell la Moscova.
Șefii diplomaţiilor țărilor UE au decis adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, de data aceasta „punctuale”, împotriva celor ce se fac responsabili de arestarea și urmărirea în justiție a lui Aleksei Navalnîi. Josep Borrell a fost însărcinat cu elaborarea unei liste incluzând numele oficialilor ruși ce urmează a fi sancționați. În lista respectivă nu va figura niciun oligarh rus, ci doar oficiali apropiați Kremlinului. Or, Aleksei Navalnîi i-a avertizat – în luna noiembrie – pe deputații europeni că Uniunea Europeană „trebuie să-i țintească pe oligarhi, inclusiv noii oligarhi, membri ai cercului apropiat de Vladimir Putin”.
Susținătorii lui Navalnîi sunt dezolaţi de această decizie a Consiliului de Politică Externă al UE. Sancționarea a zece funcționari ai Kremlinului, cărora oricum nu le place să călătorească în străinătate, nu înseamnă nimic, nu transmite niciun mesaj, a avertizat Leonid Volkov, unul dintre apropiații lui Navalnîi, venit la Bruxelles pentru a pleda în favoarea sancționării oligarhilor apropiați de Vladimir Putin.
Prin videoconferință, diplomații europeni prezenți la Bruxelles s-au întreținut cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, asupra dificilelor relații existente în prezent între UE și Rusia. Surse informate bruxelleze spun că la acest subiect au apărut totuși unele „divizări”. „Noi trebuie să căutăm formule de a dialoga cu Moscova, noi avem nevoie de ajutorul Rusiei în numeroase conflicte internaționale”, declara șeful diplomației germane Heiko Maas la sosirea sa la Bruxelles.
Reacția Rusiei
Într-un comunicat, Ministerul rus de Externe declara că este „inacceptabilă” lansarea de apeluri „ilegale și absurde” la eliberarea unui cetățean rus condamnat pentru crime economice de către un tribunal rus, în conformitate cu legislația rusă. „În practica internațională, adaugă comunicatul, astfel de demersuri se cheamă ingerință în afacerile interne ale unui stat suveran”.
„Mitul infailibilităţii UE în materie de drepturi ale omului se mai spune în comunicatul MAE rus, este dezmințit în fiecare zi „de brutalitățile poliţieneşti, de atacurile împotriva libertății presei și de piedicile puse în calea utilizării limbii ruse”.
Ce-i fa, ati nebunit ? vreti sa sanctionam francia, anklia, italua si spamia care si-au batut joc de dreoturile oamenilor in asazisa pandemie ?