Căderea guvernului PNL nu a avut efecte negative asupra cursului, semn că piața aștepta de mult o astfel de situație care să conducă la organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Euro a atins vinerea trecută în piață un minim de 4,755 lei, cotație care se mai înregistra la începutul lui noiembrie, iar media a scăzut până la 4,7642 lei.
„A fost un client, pot să bănuiesc, dar ce spun în continuare e pură speculație, s-o fi gândit şi el: băi, pică Guvernul, se depreciază cursul, hai să vând acuma o sumă mai mare ca să câştig, oricine vrea să câştige mai mult, dar nu s-a întâmplat. A vândut mai mult şi s-a apreciat cursul. Şi a vândut, mai pot să spun, câteva zile”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei de presă care a urmat ședinței de politică monetară unde s-a decis menținerea dobânzii-cheie la 2,5% pe an, valoare care a fost stabilită în mai 2018.
Presiunile depreciative ale leului rămân însă o constantă din cauza creșterii diverselor deficite, care ar putea culmina în lunile următoare cu intrarea în procedura de deficit bugetar excesiv, decizia urmând să fie luată de Comisia Europeană.
De exemplu, bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat anul 2019 cu un deficit de 48,3 miliarde lei (10,18 miliarde euro), 4,6% din PIB, peste ţinta de 3% agreată cu UE, în condiţiile în care cheltuielile de personal au crescut cu 18,8%.
Pe de altă parte, deficitul comercial al României a crescut pentru al șaselea an consecutiv și a ajuns în 2019 la 17,2 miliarde euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, cu exporturi de 86,2 miliarde euro şi importuri de 92 miliarde euro. Iar acesta va continua să se majoreze în condițiile în care creșterile de pensii și salarii vor majora consumul, care rămâne principalul motor al economiei.
Un consum mai mare va amplifica importurile, implicit cererea de valută, care nu va găsi contrapartida în exporturi și investițiile străine. Cei care vor asigura un echilibru fragil vor fi cei trei milioane de români apți de muncă, plecați din țară și care trimit valută acasă.
Exporturile românești se vor reduce anul acesta în condițiile în care producția industrială din Germania a scăzut în ianuarie cu 3%, cea din Franța cu 2,8%, respectiv cea din Spania cu 1,4%.
Cele de mai sus au făcut ca aproape 90% dintre participanții la sondajul CFA România realizat în decembrie trecut și publicat în ianuarie să anticipeze deprecierea leului față de euro în următoarele 12 luni, la valori medii de 4,8286 pentru orizontul de șase luni, respectiv de 4,8823 pentru orizontul de 12 luni.
