Prețul aurului a crescut cu 25% în anul 2024
- România se află pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est în ceea ce privește rezervele internaționale de aur deținute
- Pentru prima oară în istoria modernă, Ungaria deține mai multe rezerve de aur decât România
Banca Națională a Ungariei a achiziționat 14,5 tone de aur la finalul lunii septembrie a acestui an și a intrat în rândul multor bănci centrale care și-au mărit rezervele de aur în ultimii trei ani. Astfel, pentru prima oară în istoria modernă, Ungaria deține mai multe rezerve de aur decât România. În aceeași listă se află Polonia, Turcia, Serbia și țări precum China, India sau Singapore.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, deținerile oficiale de aur ale țării sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deținute în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce privește rezervele internaționale de aur și pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est. Scopul principal în deținerea aurului este că acesta permite menținerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în același timp și un instrument de independență față de infrastructura piețelor financiare globale, conform experților Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiții din Europa de Nord și un jucător important pe piața din România și Europa de Sud-Est.
Dacă este să raportăm valoarea aurului deținut la totalul rezervelor internaționale, metalul galben are o pondere de 12% în rezerva internațională a României. De la introducerea noului leu românesc în 2005, această valoare a fluctuat constant, între 6,24% și 14,14%. În pofida acestui interval, deținerile efective de aur s-au modificat prea puțin în termeni cantitativi. Fluctuațiile sunt cauzate atât de schimbarea prețului internațional al aurului, cât și de schimbarea celorlalte active deținute (precum titlurile de stat). Cum, doar anul acesta, prețul aurului a crescut cu 25%, este de înțeles că a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor.
„Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaționale ale unei țări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croația, țări care nu dețin aur deloc) și 75% (țări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania). Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menținut de Banca Națională a României. Totuși, într-o lume în care datoriile publice și private cresc constant – datoria globală raportată la produsul total global este de 333% – și cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10-12% din aur este suficient pentru a acoperi creanțele diverselor părți asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligațiuni corporative, depozite bancare, etc.)”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
De asemenea, anul acesta a fost marcat de tăierea dobânzilor, cu scopul stimulării creditării pentru a salva economiile de criză, iar valoarea noilor titluri de stat emise e mai mică față de cele emise la dobânzi de niveluri record.
Totuși, BNR nu a considerat necesară extinderea deținerilor de aur, ultima achiziție având loc în anul 2002, scopul declarat al BNR fiind să mențină stabil cursul de schimb dintre leu și euro, care nu este sinonim cu întărirea valorii leului românesc. Cele mai des întâlnite motivații din spatele deținerii de rezerve internaționale de către băncile centrale sunt: asigurarea unui fond în caz de situații de urgență, utilizarea activelor în ceea ce privește implementarea politicii monetare, dar și folosirea acestor rezerve ca ancoră pentru valoarea monedei emise de banca centrală.
