Uniunea Europeană sancționează regimul de la Minsk și amenință Turcia

Liderii țărilor membre ale UE, reuniți în cadrul summitului european de la Bruxelles din 1-2 octombrie, au fost de acord cu sancționarea regimului la putere în Belarus, dar nu și a președintelui Aleksandr Lukașenko.

„Cei 27” au fost de asemenea de acord să fie adresat Turciei un „mesaj ferm”, însoțit de amenințări cu sancțiuni.

Liderii țărilor UE, informează corespondentul la Bruxelles al RFI, au căzut de acord să fie sancționați cei ce poartă răspunderea pentru represiunile crâncene operate împotriva manifestanților care acuză fraudarea alegerilor prezidențiale ce l-au readus la putere pe Lukașenko. Pe lista sancţionaţilor se află circa 40 oficiali ai regimului de la Minsk. „Am decis”, a informat la o conferință de presă comună a lui Charles Michel, președintele Consiliului European, acompaniat de dna Ursula von der Leyen, „instituirea de sancțiuni împotriva celor ce se fac responsabili de represiunile împotriva opozanților regimului din Belarus”. Ele devin efective începând de vineri, 2 octombrie.

Lukașenko nu este sancționat

Charles Michel a precizat că președintele Aleksandr Lukașenko nu figurează printre persoanele sancționate, cu precizarea că lista nu este încă închisă. „Dacă situația se înrăutățește, a adăugat Charles Michel, nu este interzisă sancționarea lui Aleksandr Lukașenko”, a garantat Emmanuel Macron într-o întâlnirea a sa cu presa prezentă la Bruxelles.

Referindu-se la sancțiunile deja instituite, lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia – refugiată în Lituania vecină – a declarat că acestea „ne vor putea ajuta mult”.

Avertismente adresate Ankarei, la presiunile Ciprului

Principiul sancțiunilor în cazul situației din Belarus era deja aprobat de țările membre ale UE, dar nu există unanimitate, absolut necesară pentru a le stabili și pune în acțiune. Ciprul a condiționat acordul său față de sancțiunile în cazul Belarus de o luare de poziție fermă a Uniunii Europene împotriva violării apelor sale teritoriale de către Turcia. Președintele cipriot Nikos Anastasiades și-a menținut fără clintire poziția-i cunoscută și a obținut în cele din urmă câștig de cauză, după – spun surse informate de la Bruxelles – mai bine de șapte ore de discuții aprinse.

Cod roşu de furtuni şi ploi torenţiale în Grecia

18 august 2021

În acest conflict din Mediterana orientală, în care Turcia pe de o parte și Ciprul și Grecia de cealaltă parte își dispută zăcămintele submarine de hidrocarburi, Uniunea Europeană a adoptat o dublă abordare față de Ankara, membră a NATO: propune o ameliorare a cooperării și relansarea uniunii vamale, dar cu condiția ca Turcia să înceteze forajele ilegale în apele teritoriale ale Ciprului, a explicat Charles Michel. „Dacă Ankara continuă acțiunile ilegale, noi vom utiliza toate instrumentele de care dispunem”, a avertizat președinta Comisiei Europene, dna Von der Leyen. Iar liderii europeni au însărcinat Comisia să elaboreze sancțiuni economice, „gata să fie puse în aplicare imediat”.

Președintele Recep Erdogan „a fost invitat „să accepte această „ofertă” și liderii europeni au convenit să evalueze, „înainte de sfârșitul anului, dacă s-au înregistrat dezvoltări pozitive”. În poziție nuanțată, Emmanuel Macron a avertizat că „solidaritatea cu Grecia și Cipru nu este negociabilă”.

Răspunsul Turciei

Ankara a respins amenințarea cu sancțiunile venită din partea Uniunii Europene. Într-un comunicat, MAE turc afirmă că „utilizarea continuă a unui discurs al sancțiunilor nu este constructivă”…”UE trebuie să înțeleagă că ea nu poate obține nimic în această manieră”, a precizat la rândul său șeful diplomației turce, Mevlüt Çavuşoğlu.