Mihai Nicuț (e-nergia.ro)
După ce Ungaria a anunțat ferm că se va opune oricărui embargou asupra industriei nucleare sovietice, a venit rândul Bulgariei să anunțe că, dacă se va ajunge la așa ceva, așa cum a solicitat Ucraina, singura sa centrală nucleară va avea serios de suferit, cu efecte asupra întregii economii bulgare.
În cazul în care vor fi impuse sancțiuni asupra industriei nucleare rusești, așa cum insistă Ucraina, există riscul ca activitatea centralei nucleare de la Kozlodui (NPP) să aibă serios de suferit, a declarat luni ministrul bulgar al Energiei, Rosen Hristov, citat de agenția BTA.
Centrala nucleară este încă dependentă de furnizarea de piese, informații și servicii de consultanță rusești. Sancțiunile ar duce la oprirea activității centralei. Va dura ceva timp până când Bulgaria va reuși să obțină o diversificare completă în domeniul energiei nucleare, a continuat el.
El a subliniat importanța centralei nu numai pentru sectorul energetic bulgar, ci și pentru competitivitatea întregii economii: „Anul trecut, centrala nucleară de la Kozlodui a produs 16 TWh de energie electrică – aproximativ 30% din consumul total al țării”, a spus ministrul. O întrerupere bruscă a relațiilor cu Rusia în domeniul nuclear ar provoca o reacție în lanț cu consecințe imprevizibile pentru întreaga economie, crede el
„Apărând interesele Bulgariei, apărăm și Europa. Pentru că o Bulgarie slabă ca membru al UE înseamnă o Europă slabă”, a conchis ministrul Energiei.
La Kozlodui este unicul complex nuclear al Bulgariei, care datează din perioada sovietică. Momentan, centrala funcționează cu două reactoare de 1.000 MW fiecare, alimentate pentru moment cu combustibil rusesc.
Guvernul a anunțat încă de anul trecut că își caută noi furnizori pentru a reduce dependenţa de Moscova, în contexul invaziei ruse din Ucraina. Vara trecută, erau în analize oferte de la compania americană Westinghouse şi de la compania franceză Framatome.
Unităţile de la unu la patru, considerate depăşite, au fost închise în 1998 şi 2006 la cererea Bruxellesului, care a făcut din această măsură una din condiţiile de aderare a Bulgariei la UE.
Ungaria a spus clar că se va opune unor noi sancțiuni
Ungaria se va opune prin veto sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei care vizează energia nucleară, a declarat la finalul lunii trecute premierul Viktor Orban.
Orban a reiterat în interviu că sancţiunile în privinţa energiei nucleare „trebuie cu siguranţă respinse prin veto”. „Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie implementat. Nici nu se pune problema”, a declarant atunci premierul ungar.
Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invazia acesteia din Ucraina, spunând că ele nu au slăbit Rusia semnificativ, dar, în schimb, riscă să distrugă economia UE.
Centrala nucleară ungară de la Paks, unica din Ungaria datând și ea din perioada sovietică, are patru reactoare mici VVER 440 construite de Rusia, cu o capacitate combinată de circa 2.000 MW, care au început să funcţioneze din 1982-1987. Ea generează aproape jumătate din energia din Ungaria şi primeşte combustibil nuclear din Rusia. Conform unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala de la Paks cu două reactoare VVER de producţie rusească şi cu o capacitate de 1.200 MW fiecare.
Occidentul nu a impus sancţiuni împotriva Rosatom de la începutul invaziei ruse din Ucraina, dar se așteaptă un nou pachet de sancțiuni până la finalul acestei luni, iar Ucraina, susținută de unele state membre ale UE, ca Polonia sau Lituania, au cerut Uniunii Europene să includă grupul energetic Rosatom în viitorul pachet de sancţiuni.
