Vladimir Putin și Alexander Lukașenko au semnat un decret de integrare în cadrul Uniunii Rusia-Belarus

Anunțul a fost făcut de Kremlin joi, 4 noiembrie. Documentul, care conține „liniile directoare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din tratat vizând crearea Uniunii Rusia-Belarus în 2021-2023”, a fost semnat la Minsk, în cadrul unei reuniuni virtuale a Consiliului suprem de stat al Uniunii, a precizat Kremlinul. Vladimir Putin s-a deplasat, în acest scop, personal în capitala Belarus, chiar dacă reuniunea amintită a avut loc în regim de videoconferință. Documentul include 28 de programe sectoriale „destinate promovării unei strategii macroeconomice coordonate, punerii în aplicare a principiilor impozitării unificate, definirii și aplicării unei politici comune în sectoarele privind creditul, finanțele, băncile, industria și agricultura, precum și în vederea armonizării reglementărilor pentru o piață comună a petrolului, gazelor, electricității și serviciilor de transport”, a precizat Vladimir Putin în cadrul reuniunii. „Realizând aceste programe de integrare sectorială, Rusia și Belarus vor putea crea un mediu comercial echitabil și unificat”, a adăugat președintele rus. Alexander Lukașenko a calificat semnarea acordului mai sus menționat drept „o etapă importantă în direcția construirii unei Uniuni”.

Integrare, și nu absorbție

Ideea unei integrări politice și economice între Rusia și Belarus datează de mai mulți ani, încă de pe vremea când în Rusia era la putere Boris Elțîn. Evoluția conjuncturii politice din Rusia, diverse alte obstacole mai ales politice au întârziat repunerea în discuție a acestei idei. Analiști politici de ambele părți reamintesc și fapul că însuși Lukașenko a acționat pentru întârzierea intrării în vigoare a unui acord de integrare politică și economică semnat la Moscova în urmă cu 20 de ani.

Iată că acum, relevă corespondenți de presă aflați la Minsk, Lukașenko, aflat în situația «cu spatele la zid» din cauza manifestaţiilor din vara anului trecut împotriva fraudării alegerilor prezidențiale ce l-au readus la putere, dar și din cauza efectelor dezastruoase ale sancțiunilor ce i-au fost impuse de către Occident, este constrâns să cedeze în fața exigențelor formulate de Vladimir Putin. Surse moscovite apropiate anturajului lui Putin spun însă că ceea ce-l interesează pe liderul rus este mai ales o uniune în domeniul militar. Aici, el poate obține concesii importante, în special posibilitatea de a instala o bază aeriană pe teritoriul Belarusului, cât mai la Est, pentru întărirea pozițiilor strategice ale Rusiei în regiune, fără costuri mari. Tot din surse s-a aflat că anexarea Crimeei a costat foarte scump Rusia ca urmare a sancțiunilor ce i-au fost impuse de Occident, ca să nu mai vorbim de degradarea în general a relațiilor Rusiei cu țările occidentale. Așa este explicată reticența lui Putin de a nu recurge la absorbție, în favoarea unei uniuni prin integrare, cu scopul de a avea Belarusul sub influență rusă.