Duminică, francezii sunt chemați să voteze în cadrul alegerilor anticipate pentru noul Parlament, după ce președintele Emmanuel Macron a decis dizolvarea acestuia în urma alegerilor din 9 iunie.
Aproximativ 49 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică, 30 iunie şi vineri, 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical orizontul politic.
Decizia președintelui francez a fost motivată de necesitatea de a reconfigura echilibrul puterii politice și de a preveni instabilitatea, având în vedere creșterea influenței extremiste. Prin dizolvarea Parlamentului, Macron a declanșat automat organizarea de alegeri parlamentare anticipate, cu speranța de a obține o majoritate stabilă care să îi sprijine agenda politică și să asigure o guvernare eficientă în contextul unui peisaj politic fragmentat. Aceste alegeri sunt văzute ca un barometru al susținerii populare pentru centrul politic în confruntare cu forțele de extremă dreaptă și stânga radicală.
Conform sursei Associated Press, în competiția electorală sunt implicate trei blocuri politice importante. Rassemblement National (RN) de extremă-dreapta, condus de Marine Le Pen, se află în fruntea sondajelor, urmând să concureze împotriva alianței centriste a lui Macron și a Noului Front Popular, o coaliție de centru-stânga. RN speră să obțină majoritatea absolută, adică cel puțin 289 din cele 577 de locuri în Parlament.
Dacă partidul lui Macron nu va obține majoritatea, președintele va fi nevoit să numească un prim-ministru din rândul majorității noi, ceea ce ar putea duce la o situație de „coabitare”. Alternativ, dacă nicio majoritate clară nu se formează, Macron ar putea numi un prim-ministru din cel mai mare grup parlamentar, dar această decizie ar putea fi respinsă de RN, ceea ce ar putea duce la instabilitate guvernamentală.
Alegerile anticipate din Franța: Răspunsul lui Macron la creșterea extremismului
Această decizie radicală de a dizolva Parlamentul și de a convoca alegeri anticipate a fost luată de Macron ca răspuns direct la succesul în creștere al extremei drepte, subliniind nevoia de o majoritate stabilă care să guverneze în „seninătate și armonie”.
Trei scenarii potențiale în funcție de rezultatul alegerilor
Publicația POLITICO a identificat trei scenarii în care pariul electoral al lui Macron ar putea eșua. Primul scenariu implică o victorie a extremei drepte, cu Jordan Bardella ca posibil premier. Al doilea scenariu prezintă o situație de impas, fără o majoritate clară. Ultimul scenariu ar fi demisia lui Macron, deși președintele a declarat că nu ia în calcul această opțiune, îndemnând în același timp cetățenii să voteze pentru a evita riscul unui conflict intern.
Sondajele indică susținere ridicată pentru RN
Cu doar câteva ore înainte de încheierea campaniei, un sondaj de opinie raportat de BBC arată că RN beneficiază de un sprijin de 36,5% din partea alegătorilor. Al doilea tur al alegerilor este programat pentru 7 iulie, anticipând o luptă electorală intensă și posibile schimbări semnificative în peisajul politic francez.
Aux armes, citoyens/Formez vos bataillons… Adica:La arme cetateni/Formati batalioane…. E doar La Marseillaise par Rouget de l’Isle, imnul national al Frantei😝😝😝😝