Actualizându-și datele statistice, FMI constată că datoria publică și privată a atins, în 2017, în economia mondială, 184.000 miliarde de dolari, echivalentul a 225% din PIB.
Economia mondială, spun experții FMI, nu a mai înregistrat așa mari datorii din anii 1950. Actualizând, joi, baza sa de date statistice, Fondul Monetar Internațional constată că datoria globală (publică și privată) a celor 190 de țări analizate a atins, la finele anului 2017, suma uriașă de 184.000 de miliarde de dolari, reprezentând 220% din produsul intern brut (PBI) al tuturor celor 200 de țări membre ale acestei instituții internaționale. În medie, datoria mondială depășește la ora actuală 86.000 dolari per locuitor. Sectorul privat, a cărui îndatorare s-a triplat din 1950 până în prezent, subliniază experții mai sus citați, este de fapt motorul principal al umflării datoriei mondiale.
Trei țări sunt vizate în mod special
Noile date statistice arată că, în total, trei principali îndatorați ai lumii – SUA, China și Japonia – reprezintă mai bine de jumătate din datoria mondială, depășind partea lor din producția mondială. Analizat pe zone geografice, țările industrializate dețin «grosul datoriei». După un declin constant ce s-a extins până pe la mijlocul anilor ’70, a urmat o creștere a datoriei publice. Un semn încurajator, față de cifra maximă din 2009, datoria lor globală s-a mai diminuat. Datoria lor privată a avut un curs ascendent, în timp ce datoria publică s-a redus, în 2017, cu aproape 2,5% din PIB.
Sunt vizate și țările emergente
FMI constată o creștere consistentă a datoriei țărilor emergente. China, reiese din datele cele mai recente, se află pe locul întâi la originea creșterii datoriei mondiale. Îngrijorarea cea mai mare o provoacă Fondului Monetar Internațional țările cu venit redus. În unele cazuri, îndatorarea lor masivă le împinge la situații în care cer reducerea datoriilor unor instituții internaționale. Atât în FMI, cât și la forumurile G20, liderii politici au lansat în ultimii ani semnale de alertă legate de riscurile pe care le implică astfel de situații. În culise, unii lideri mondiali arată cu degetul practicile Chinei în unele țări africane, cărora le acordă credite incompatibile cu situația economică a țărilor respective. Așa se explică cererea insistentă a țărilor grupate în Clubul de la Paris de a include și China în acest cenaclu, cu scopul de a corecta disciplina creditelor. «Îndatorarea Africii, a răspuns șeful diplomației chineze, Wang Yi, cu prilejul unei vizite în Etiopia, este o chestiune ce datează de mai multă vreme, este un produs al istoriei… Nu a apărut astăzi, și este mai puțin provocată de China».
Previziuni pesimiste. Riscul creșterii dobânzilor
În afara restricționării condițiilor financiare în numeroase țări membre ale FMI, în special prin creșterea dobânzilor în Statele Unite, perspectivele de a scăpa de datorii rămân incerte, spun experții FMI. Nivelul ridicat al datoriei întreprinderilor și a guvernelor, acumulate ca urmare a unor îndelungați ani de condiții financiare binevoitoare, alertează FMI, «constituie o lacună potențială… La zece ani de la criza financiară mondială, moștenirea datoriei excesive rămâne foarte importantă».
