Salvați Copiii și Fundația OMV Petrom publică raportul de impact al celei de-a treia ediții a programului „Primul pas spre sănătate”
- În mediul rural, rata mortalității infantile în 2025 (INS) a fost de 6,2 la mia de copii născuți vii, comparativ cu 4,8‰ în mediul urban, ceea ce evidențiază inegalități semnificative în starea de sănătate și în accesul la servicii medicale pentru mame și copii;
- Ediția a treia a programului „Primul pas spre sănătate”, implementat de Salvați Copiii România și finanțat de Fundația OMV Petrom în perioada aprilie 2025 – martie 2026, a vizat dotarea a 61 de cabinete de medicină de familie din comunități defavorizate, numărul cabinetelor dotate ajungând la 223 de la lansarea programului;
- 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puțin un control sau investigație prenatală în comunitate;
- 92% dintre beneficiare indică medicul de familie drept principala sursă de informații privind sănătatea în perioada sarcinii și după naștere;
- 71% dintre medicii de familie apreciază că dotarea cabinetelor a determinat o creștere a consultațiilor cu caracter preventiv;
- Aproape jumătate dintre medicii din program (44%) consideră că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ.
În contextul în care aproape 1 din 3 nașteri în România are loc fără niciun control prenatal, 64% dintre medicii din programul „Primul pas spre sănătate” declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală, iar 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puțin un control sau investigație prenatală în comunitate. Ediția a treia a programului, desfășurată în perioada aprilie 2025 – martie 2026, a vizat dotarea a 61 de cabinete de medicină de familie selectate printr-un concurs național deschis. Cabinetele au primit aparatură pentru monitorizarea sănătății mamei și copilului, între care ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre și dopplere fetale. Echipamentele au ajuns în cabinete din 25 de județe, care deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide.
Anul acesta, a debutat ce de-a patra ediție a programului. Prin cele patru ediții au fost dotate, în total, 223 de cabinete (62 de cabinete în ediția a patra) cu 2.020 de echipamente medicale moderne. Finanțat de Fundația OMV Petrom și implementat de Salvați Copiii România, programul contribuie la reducerea mortalității infantile prin îmbunătățirea accesului gravidelor, mamelor și copiilor de până la 5 ani la servicii medicale primare de calitate.
„Primul pas spre sănătate” este cel mai mare program național dedicat susținerii sănătății timpurii prin intermediul medicinei de familie. Prin dotarea cabinetelor din comunitățile vulnerabile, în special din zonele rurale, programul întărește prima linie de contact dintre familie și sistemul medical, creând condiții mai bune pentru prevenție, identificarea timpurie a riscurilor și intervenție rapidă.
Rezultatele analizei de impact
Dotarea cabinetelor a apropiat investigațiile și monitorizarea medicală de domiciliul pacientelor. 96% dintre beneficiare au primit consultații în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% declară că serviciile primite au fost gratuite în totalitate. Pentru 67% dintre respondente, investigațiile disponibile local au eliminat nevoia de a apela la alte unități medicale pentru servicii similare.
Pentru gravide și mame, cabinetul de medicină de familie a devenit principalul punct de acces la îngrijire și informare: 92% dintre beneficiare îl indică drept principala sursă de informații privind sănătatea în timpul sarcinii și după naștere, iar 96% afirmă că au primit informații sau consiliere privind sănătatea mamei și copilului. Totodată, 64% dintre medici declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală, iar 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puțin un control sau investigație prenatală în comunitate.
Copiii și nou-născuții beneficiază de evaluări și monitorizare mai aproape de casă: 69% dintre medici menționează dezvoltarea evaluărilor pediatrice, iar 64% colaborează cu pediatri sau neonatologi pentru monitorizarea copiilor prematuri. În același timp, 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive, ceea ce permite identificarea mai timpurie a riscurilor și urmărirea continuă a sănătății mamei și copilului.
Impactul măsurat:
- 96% dintre beneficiare au primit consultații în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% declară că serviciile primite au fost gratuite în totalitate;
- 92% dintre beneficiare indică medicul de familie drept principala sursă de informații privind sănătatea în perioada sarcinii și după naștere, iar 96% afirmă că au primit informații sau consiliere privind sănătatea mamei și copilului;
- 64% dintre medici declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală;
- 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puțin un control sau investigație prenatală în comunitate;
- 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor cu caracter preventiv;
- Aproape jumătate dintre medici (44%) consideră că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ;
- Din perspectiva medicilor, principalele teme care necesită educație pentru sănătate sunt vaccinarea copilului și planificarea familială (57%), urmate de alăptare (49%) și monitorizarea sarcinii (43%).
Sarcinile la minore rămân o realitate importantă în comunitățile beneficiare. Doar 3% dintre medici apreciază că gravidele minore efectuează toate controalele recomandate, iar 15% consideră că acestea realizează majoritatea controalelor. Principalele bariere sunt nivelul scăzut de educație pentru sănătate (85%), condițiile socio-economice precare (74%), lipsa sprijinului familial (43%) și lipsa informării (33%). Datele arată că apropierea serviciilor medicale trebuie însoțită de informare și sprijin familial pentru ca adolescentele însărcinate să poată urma constant monitorizarea prenatală.
„Intervenția a fost orientată către familii care cumulează mai mulți factori de vulnerabilitate: participare redusă pe piața muncii, dependență economică ridicată, venituri modeste raportate la dimensiunea gospodăriei și responsabilitatea îngrijirii unui număr mare de copii mici. În acest context, investițiile realizate prin Programul „Primul pas spre sănătate” au potențialul de a produce beneficii care depășesc sfera strict medicală, contribuind la reducerea costurilor suportate de familii, la creșterea accesului la servicii preventive și la diminuarea inegalităților în accesul la asistența medicală primară”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
“Programul „Primul pas spre sănătate” demonstrează că investițiile în medicina de familie generează impact pe termen lung în comunitățile vulnerabile. Prin acces mai bun la monitorizarea sarcinii, prevenție și educație pentru sănătate, contribuim la combaterea cauzelor prevenibile ale mortalității infantile și la crearea unor șanse mai bune la o viață sănătoasă pentru fiecare copil”, a declarat Amalia Fodor, Director Executiv, Fundația OMV Petrom.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2025, rata mortalității infantile a fost mai ridicată în mediul rural, unde a ajuns la 6,2 decese la 1.000 de născuți-vii, comparativ cu 4,8‰ în mediul urban. Diferența evidențiază inegalități persistente în starea de sănătate și în accesul la servicii medicale pentru mame și copii. Accesul mai dificil la servicii, distanțele față de unitățile sanitare, vulnerabilitatea socio-economică și accesul inegal la prevenție și monitorizarea sarcinii contribuie la menținerea acestor decalaje. Consolidarea medicinei de familie și apropierea serviciilor medicale de comunitățile vulnerabile sunt esențiale pentru reducerea riscurilor asociate sănătății materne și infantile.
Cea mai frecventă problemă de sănătate semnalată la copiii cu vârsta între 0 și 1 an este reprezentată de infecțiile respiratorii, menționate de 100% dintre medicii respondenți. Acest rezultat confirmă faptul că patologia respiratorie constituie principala cauză de prezentare la medic în primul an de viață și justifică importanța accesului rapid la consultații în cabinetul de medicină de familie. Pe locul al doilea se află afecțiunile digestive, menționate de 61% dintre medici, urmate de problemele de alimentație și nutriție, indicate de 57% dintre respondenți. Aceste rezultate arată că o parte importantă a problemelor întâlnite în primul an de viață nu țin exclusiv de episodul acut de boală, ci și de modul de îngrijire, alimentație, diversificare și monitorizare a dezvoltării copilului. În acest context, rolul medicului de familie nu este doar curativ, ci și educativ: consilierea părinților privind alimentația sugarului, alăptarea, semnele de deshidratare, creșterea ponderală și diversificarea alimentației devine o componentă centrală a îngrijirii copilului mic.
Cercetarea sociologică s-a desfășurat în cadrul programului „Primul pas spre sănătate”, derulat de Salvați Copiii România și finanțat de Fundația OMV Petrom. Evaluarea impactului ediției a treia a Programului „Primul pas spre sănătate” a urmărit analiza efectelor produse de dotarea cabinetelor de medicină de familie asupra accesului la servicii medicale, asupra activității cabinetelor beneficiare și asupra experienței pacientelor care au utilizat serviciile medicale oferite în cadrul acestora. În acest scop a fost utilizată o metodologie mixtă, care a combinat analiza datelor cantitative provenite din surse primare cu date administrative furnizate de cabinetele medicale participante la program.
