7 noi contracte au fost semnate, săptămâna trecută, pentru lucrările de construcție a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd și o primă stație de compostare, ca urmare a licitației demarate în septembrie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Aceste investiții se alătură celor 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și celor 27 aflate în construcție.
Cele 12 localități beneficiare sunt: Parva – județul Bistrița Năsăud, Unguraș – județul Cluj, Colibași – județul Giurgiu, Șotânga – județul Dâmbovița, Valea Mărului – județul Galați, Vetrișoaia – județul Vaslui, Saraiu – județul Constanța, Tîrgușor – județul Constanța, Dobrosloveni – județul Olt, Vadu Pașii – județul Buzău, Gogoșari – județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani – județul Iași, pentru stația de compostare, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Valoarea totală a investiției suportate de MMAP, prin CIPN, este de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuția locală de aprox 5% pentru fiecare investiție. După finalizare, de gestionarea platformelor se vor ocupa UAT-urile localităților beneficiare, urmând să fie monitorizate de către MMAP. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UAT- urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și fermele mici.
Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Țara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor. Pe lângă beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma comunală și fac dovada predării gunoiului de grajd sunt considerați, de către APIA și AFIR, conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare. Fapt care îi scutește pe aceștia de investiții proprii în platforme individuale.
În plus, există și avantajul de a beneficia de un îngrășământ organic de bună calitate, stația de compostare de la Prisăcani fiind destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniță), pentru a fi valorificat în agricultură. Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiții este de cca. 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de cca. 21.370 tone.
Investițiile care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd sunt finanțate de Guvernul României, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială.
Bugetul de investiții alocat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane euro.
