Studiu ANIS
ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, prezintă rezultatele celui mai amplu studiu (finanțat de ANIS și realizat de Roland Berger) al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.
„Știm cu toții că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiștii noștri sunt printre cei mai buni din lume și, cu toate că industria crește constant și aduce contribuții relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forței de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei și pentru a prezenta diferite scenarii de evoluție a industriei în următorii patru ani. În funcție de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau își poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia națională, în ambele situații”, a declarat Mihai Matei, președinte ANIS.
Impactul industriei de software și servicii IT: 6,2% în PIB
Potrivit studiului, industria de software și servicii aduce un aport de cca. 6,2% din PIB, ceea ce însumează cca. 13,6 mld. EUR. Defalcat, 8,8 mld. EUR impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, 2,6 mld. EUR impactul indirect – tranzacțiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie și 2,2 mld. EUR impactul indus – salariile cheltuite în economia națională de către angajați susținuți direct și indirect.
Totodată, industria de software și servicii crește de 3 ori mai repede decât economia. Dacă în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), creșterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creștere de 17%.
10 angajați din industrie susțin alte 10 locuri de muncă
Potrivit studiului, cca. 270.000 de angajați sunt susținuți în total de industria de software și servicii IT, respectiv toți salariații care există, în medie, la nivelul a două județe din România. Mai exact, aceștia sunt
135.000 angajați în companiile cu activitate principală în software și servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajați susținuți de-a lungul lanțului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) și peste 65.000 angajați susținuți prin salariile cheltuite în economia națională (impact indus).
De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii cinci ani, o creștere anuală de cca. 10.000 de persoane. Deși cererea de forță de muncă din sectorul TIC și, implicit, din industria de software și servicii IT, este în continuă creștere, există însă un deficit semnificativ de specialiști, de cca. 10.000/ an.
Un angajat în IT contribuie la bugetul de stat dublu față de medie
Dintre cei peste 203.000 de specialiști TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajați beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, este de cca. 104.000, respectiv un procent de 51%.
Cu toate acestea, industria de software și servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuții și taxe de cca. 1,3 -1,4 mld. EUR, ceea ce înseamnă că angajații SW & IT beneficiari de scutire aduc de cca. 2 ori mai multe contribuții la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naționale.
De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 EUR pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 EUR în economie.
Industria IT în 2025: contribuții de 20,4 mld. EUR la PIB, în cazul unor măsuri suplimentare de creștere
În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialiști din CEE și o creștere de 1,2 ori mai mare față de regiune. Deși țara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine și o performanță relativ scăzută în inovație, facilitățile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional. Potrivit reprezentanților ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susținere a industriei IT, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiștii tech, iar costurile cu personalul și viteza de creștere a industriei se vor alinia mediei CEE.
Realizând un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimează că în cazul menținerii situației actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de cca. 17,4 mld. EUR în 2025. Pe de altă parte, valoarea poate crește până la 20,4 mld. EUR, dacă se instituie măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității, ori poate scădea până la 15,7 mld. EUR, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității.
Printre măsurile de consolidare a competitivității se numără: menținerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei și stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivității va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creștere va scădea.
Inovația, forța de muncă și educația în IT – direcții de consolidat pentru creșterea industriei
Pe lângă menținerea actualelor facilități, reprezentații industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea și stimularea specialiștilor, precum și formarea forței de muncă (educația în IT).
Pentru prima direcție, reprezentații propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalități birocratice.
La nivel de menținere și stimulare a specialiștilor, ANIS propune: stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecție socială, simplificarea participării financiare a angajaților la veniturile societăților (ESOP), atragerea specialiștilor din alte țări și readucerea în țară a celor plecați.
Pentru formarea forței de muncă în IT, ANIS vede ca măsuri potrivite: oferirea de stimulente angajatorilor care susțin programe de instruire, finanțări pentru programe de educație post-absolvire privată în IT și susținere pentru angajarea și recalificarea din alte domenii.
