În 2011, când Sixense intra pe piața din România, urmărirea comportării construcțiilor era privită de mulți beneficiari ca o simplă obligație pe hârtie. Cincisprezece ani mai târziu, compania numără peste 2.000 de proiecte în 20 de localități, iar monitorizarea geotehnică și structurală a devenit un pilon esențial al siguranței infrastructurii, reglementat direct prin lege.
De la măsurători punctuale la date continue
Primii ani au fost dominați de proiectele mari de infrastructură, unde monitorizarea era cerută explicit prin caietele de sarcini: excavații adânci, tuneluri, clădiri vecine afectate de lucrări. Portofoliul Sixense România include astăzi 4 proiecte de metrou și peste 200 de poduri testate și monitorizate. Lucrările acoperă și lucrări portuare, clădiri și obiective industriale.
Schimbarea de fond nu a fost doar de volum. Pe proiectele unde datele trebuie urmărite continuu, citirile manuale periodice au fost completate de senzori conectați, de praguri de atenționare, avertizare și alarmare stabilite prin proiectul de urmărire și de platforme digitale care transmit alertele în timp real. Sixense România folosește platformele Beyond: Beyond Monitoring, Beyond InSite și Beyond Asset. Datele nu mai rămân într-un raport arhivat, ci ajung la proiectant, la expertul tehnic atestat și la proprietar în timp util.
Laborator propriu și o echipă locală
În 2023, laboratorul Sixense România a obținut autorizația ISC nr. 4036/19.05.2023, pe trei profiluri: GTF (geotehnică și teren de fundare), IEX C (încercări pentru expertizarea construcțiilor) și AVC (acustică și vibrații), în temeiul HG nr. 808/2005. În 2024 s-a deschis biroul din Cluj-Napoca, iar echipa a crescut: ingineri geotehnicieni și structuriști, topografi, specialiști în instrumentare. Compania este certificată ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001 și ISO 27001.
Astăzi, Sixense România este dedicată exclusiv monitorizării geotehnice și structurale și are laborator propriu autorizat ISC.
De ce o asociație profesională
În 2022, Sixense România a fost printre membrii fondatori ai Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), alături de SensAll Seismic și Fad Smart Technology. Mariana Garștea, directorul general al companiei, este președintele fondator al asociației. APMGS a fost prezentată la lansare drept prima asociație profesională din România dedicată acestui domeniu.
Motivul era unul practic: urmărirea comportării construcțiilor era obligatorie în normele tehnice, dar în multe contexte era tratată ca opțională. În primii trei ani, APMGS a informat 283 de primării și 39 de consilii județene despre obligația de monitorizare a construcțiilor, a publicat ghiduri de bune practici și a derulat 7 campanii de comunicare.
„Când am înființat asociația, specialiștii și tehnologia existau. Urmărirea comportării era obligatorie prin normele tehnice, dar în multe situații era tratată ca opțională. APMGS a pornit de aici: informarea autorităților publice, ghiduri de bune practici și participarea la elaborarea reglementărilor din domeniu.”, spune Mariana Garștea, director general Sixense Solutions și președinte APMGS.
2025–2026: cadrul legal se schimbă
Ultimii doi ani au adus cele mai importante modificări legislative din domeniu. Normativul P130/2025 privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor (aprobat prin Ordinul MDLPA nr. 770/30.05.2025, publicat în M.Of. nr. 568/19.06.2025) a înlocuit normativul din 1999. De la 25 august 2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026) dedică urmăririi comportării în timp un articol întreg, art. 550, cu 24 de alineate. Urmărirea comportării în timp a construcțiilor este reglementată de Legea nr. 169/2026 (CATUC), art. 550, de Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor (Anexa nr. 4 la HG nr. 766/1997, menținută în vigoare prin art. 577 alin. (3) din CATUC) și de Normativul P130/2025.
Urmărirea comportării în timp se aplică acum tuturor construcțiilor, cu excepția celor din clasa de consecințe CC1. Urmărirea specială devine obligatorie pentru construcțiile noi din clasele CC3 și CC4, iar pentru acestea rezultatele măsurătorilor ajung într-o bază de date integrată în Registrul Național al Construcțiilor.
„Noul Cod aduce urmărirea comportării construcțiilor în legislația primară și leagă datele măsurate de cartea tehnică și de Registrul Național al Construcțiilor. Pentru proprietari, deciziile de intervenție și de mentenanță se pot fundamenta pe evoluția parametrilor măsurați, comparată cu pragurile stabilite prin proiect.”, adaugă Mariana Garștea.
Ce urmează
Pentru beneficiari, schimbarea cea mai vizibilă este căurmărirea comportării în timp a construcțiilor se planifică încă din faza de proiectare, nu după recepție.
Pentru Sixense România, viitorul înseamnă consolidarea acestui model integrat – proiecte în care monitorizarea structurală și geotehnică începe din faza de șantier și continuă pe întreaga durată de viață a clădirii sau a infrastructurii. Este principiul pe care compania l-a promovat consecvent în cei 15 ani de activitate pe piața locală.
