14.8 C
București
joi, 4 martie

Alfabetizare financiară şi de risc: rezilienţa în timpul pandemiei

Euler Hermes împreuna cu Qualetrics, companie de management al experienței, au realizat în perioada 28 septembrie – 21 octombrie 2020 un sondaj privind impactul pandemiei Covid-19 asupra deciziilor economice precum și unele percepții ale riscului, pe un eșantion reprezentativ de 1000 de persoane din Austria, Franța, Germania, Italia, Spania, Elveția și SUA.

Pandemia Covid-19 este cea mai recentă dintr-o serie de crize care a punctat primele două decenii ale secolului XXI. Cu toate acestea, este diferită de celelalte începând mai degrabă în economia reală decât în sectorul financiar. De această dată guvernele au depus mari eforturi pentru a reduce la minim impactul economic al restricțiilor prin măsuri ca expansiunea politicii monetare, reducerea temporară a datoriilor, intervenții specifice, extinderea programelor existente, subvenții salariale și scutiri temporare de impozite.

Mai mult de 55% dintre respondenți au declarat că pandemia este evenimentul cu cel mai mare impact din viața lor. Diferențele dintre țări reflectă în principal profunzimea crizei sanitare și economice. Cel mai înalt nivel de rezistență îl are Germania unde, doar 20% dintre persoanele intervievate au raportat venituri mai mici din cauza pandemiei. Cu toate acestea, există două aspecte comune în toate țările: femeile și generația millennials au fost afectați în mod disproporționat de această criză. 37,8% dintre mileniali și 27,2% dintre cei care nu fac parte din această generație au fost nevoiti să facă față veniturilor mai mici. Decalajul de gen este la fel de mare: 32,7 % dintre respondenții de sex feminin au văzut o scădere semnificativă a veniturilor lor față de 27,1% dintre respondenții de sex masculin.

Cunoștințele financiare reprezintă motivul pentru care un segment al populației este mai capabil să facă față șocului în comparație cu alt segment. Cu toate acestea, rezultatele arată că nivelul cunoștiințelor financiare este extrem de scăzut. În general, doar 28,5% din respondenți sunt familiarizați cu termenii economici. Și mai alarmantă este diferența de gen în materie de alfabetizare financiară în toate țările: 36,4% dintre bărbați sunt alfabetizați financiar, comparativ cu 20,7% dintre femei. Acest lucru explică de ce impactul financiar este mai mare asupra femeilor. Nivelul de cunoaștere a riscurilor este, de asemenea, foarte scăzut (22,8%), iar diferența de gen este omniprezentă (9,6 puncte procentuale). Aversitatea mai mare la risc în rândul femeilor respondente indică alți factori neobservabili, cum ar fi personalitatea sau așteptările de rol social. Cu toate acestea, o alfabetizare financiară ridicată pare să ducă la decizii de investiții mai bine informate în perioade de dobânzi reale negative.

Ce înseamnă acest lucru pentru factorii de decizie politică și pentru industria financiară?

Mediul de investiții a fost o provocare chiar înainte ca pandemia Covid-19 să lovească economiile și piețele. De atunci totul a devenit mai dificil. Fără cunoștințe solide, multe gospodării au adoptat decizii financiare greșite, cu consecințe devastatoare pentru viitorul bunăstării financiare. De aceea, educația financiară trebuie să fie inclusă în curriculum școlilor.

Să privim cu atenție ce se întâmplă în gospodării

Gospodăriile au o mare influență în economie, iar în viitor deciziile luate de acestea (dacă economisesc sau cheltuiesc) vor avea un impact major, nu doar pentru propria lor bunăstare financiară și traiectoria creșterii economice, ci și pentru stabilitatea monetară și financiară a țărilor. În cele din urmă, capacitatea consumatorilor de a lua decizii financiare în cunoștință de cauză duce la dezvoltarea finanțelor personale solide. În toată Europa, în ciuda nivelurilor ridicate de protecție socială în ceea ce privește cheltuielile sociale ca procent din PIB rezultatele arată că pandemia are un impact crescut asupra gospodăriilor, 62,9% dintre respondenți fiind afectați per total. Singura excepție este Spania unde 22,9% din persoanele intervievate au considerat că Marea Criză Financiară a avut un impact mai îndelungat asupra prosperității lor financiare. 55,2% dintre aceștia sunt de părere că cel mai dăunător efect asupra economiei a fost provocat de Covid-19. Acest rezultat nu este deloc surprinzător având în vedere că au trecut de la criza din 2008 direct la criza euro fără pauză. În schimb, nemții în proporție de 28,8% au declarat că nu au fost afectați de nicio criză în ultimele două decenii, prezentând cel mai înalt nivel de rezistență în eșantionul nostru (Figura 1). Celelalte două țări rezistente la impactul Covid sunt Elveția, unde 23% au declarat că nu au suferit de pe urma niciunei crize până la cea generată de Covid-19 și Austria unde 20,5% dintre respondenți nu au fost afectați.

Figura 1 – Întrebare: Ce criză economică / șoc1 ați considera că ar avea cel mai mare impact pe termen lung asupra bunăstării și / sau prosperității dvs. economice? Vă rugăm să alegeți unul (%).

Sursa:Allianz Economic Research, Qualtrics

În SUA, abordarea politică pentru stabilitatea gospodăriilor este structural diferită seamănând mai mult cu un program de transfer de numerar ad-hoc decât cu o măsură a statului.

Pandemia Covid-19 a mărit, de asemenea, diviziunile preexistente între țări, femeile fiind în medie mai afectate decât bărbații. Unele statistici consolidează acest rezultat deoarece femeile reprezintă mai mult de 85% din personalul de asistență medicală, 50% din medici și, în general, 70% din lucrătorii din sectoarele sociale și de sănătate la nivel global, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Mai mult, acestea sunt reprezentate în mod disproporționat în industria ospitalității și a serviciilor, care au fost afectate cel mai tare în timpul restricțiilor. În cazul în care locurile de muncă ocupate de femei sunt expuse riscului, independența lor financiară și rolul pe care îl au în gospodărie va avea de suferit. Diferențele de răspuns sunt uluitoare. Chiar dacă eșantionul acoperă țări cu venituri foarte mari, niciuna nu poate pretinde că are egalitate de gen. Diviziunea, în ceea ce privește impactul Covid-19, nu este atât de mare în țări precum Austria și Elveția. Cel mai mare decalaj se observă în SUA (Figura 2).

Figura 2: Ponderea respondenților care sunt cei mai afectați de criza Covid-19, în funcție de sex

Sursa: Sources: Allianz Economic Research, Qualtrics.

Venitul impactat de Covid-19

Nu este surprinzător că pierderile din venit au fost distribuite inegal în eșantion. În medie, 30% din totalul respondenților au înregistrat o pierderi, în timp ce doar 4,4% au afirmat că veniturile lor au crescut în timpul pandemiei. Țările care au avut cel mai mare nivel de pierdere au fost cele care au avut cele mai stricte restricții, precum și cele cu o pondere mai mare a turismului în PIB. În Spania, 38,6% dintre intervievați au declarat că au venituri mai mici din cauza pandemiei, în timp ce în Italia 37,8% au declarat acest lucru. În Franța, cifra scade la 31,9%, iar Elveția și SUA urmează cu 29,2% și respectiv 27,8%. Austria și Germania au raportat cel mai mic procent de respondenți cu venituri scăzute la 24,9% și, respectiv, 20,0% (Figura 3).

În ceea ce privește evoluția acestora, doar 3,5% și respectiv 2,7% dintre respondenții din Franța și Spania au raportat o creștere a veniturilor. Cu toate acestea, în Elveția 4,4% au văzut o evoluție. În SUA, datorită programului ”Plata cu impact economic” 10,2% au observat o creștere a venitului. În cadrul acestui program, gospodăriile au primit sume cuprinse între 1.200 USD și 2.400 USD în funcție de impozit, stare civilă și de numărul de persoane din locuință. Limita pentru primirea ajutorului a fost de 150.000 USD venituri anuale pe gospodărie (fără copii). Trezoreria americană a efectuat 159 de milioane de plăți, injectând peste 26722 miliarde USD în economie.

Figura 3: Ponderea respondenților care și-au văzut venitul crescând sau scăzând, în funcție de țară și vârstă

Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics.

Figura 4 relevă din nou diferențe destul de uriașe între mileniali și alte generații în dezavantajul celor dintâi. Mai mulți tineri ai generației Y au raportat un impact negativ asupra veniturilor decât restul respondenților. Cea mai mare diferență a fost în Franța, unde 47,3% din mileniali au raportat o scădere a câștigurilor în comparație cu 26,2% din celelalte categorii de vârstă.

În mod similar, în Italia, 49,4% din respondenții generației millennials au raportat pierderi, comparativ cu 34,3% din celelalte generații. În Germania, 27,7% dintre au spus că au un venit scăzut, comparativ cu 17,5%. În Spania, Elveția, SUA și Austria diferențele nu au fost semnificative. Cu toate acestea nu există doar o diviziune între generații. O discrepanță similară se poate observa și între sexe. Cele mai afectate au fost femeile din Spania, 43,9% dintre ele declarând că pandemia a avut un impact asupra veniturilor lor față de 32,8% dintre bărbați. În Franța, 38,8% dintre femei au raportat pierderi în timp ce doar 24,3% dintre bărbați au fost afectați. În Italia 40,7% dintre femei au declarat că pandemia le-a afectat câștigurile față de 34,7% dintre bărbați. În Germania, situația este destul de neutră din punct de vedere al genului, deoarece 19,1% dintre bărbați au declarat că veniturile au fost afectate fața de 20,7% dintre femei. Cu toate acestea Austria este singura țară din eșantion care a avut un procent mai mare de bărbați afectați (26,4%) decât femei (23,3%). Un factor ar putea fi, în mod tradițional, ponderea ridicată a chelnerilor bărbați în industria ospitalității austriece.

1Dotcom Bubble, GFC, Euro crisis, Brexit, Covid-19.

2 Consumer Financial Protection Bureau (https://www.consumerfinance.gov/about-us/blog/guide-covid-19-economic-stimulus-checks/)

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW