Studiu ARMO
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) publică concluziile unui studiu de piață realizat în rândul firmelor de comerț românești, offline și online, privind efectele extinderii marilor platforme internaționale de comerț electronic asupra mediului de afaceri autohton. Rezultatele arată un dezechilibru sever în piață, alimentat de lipsa unor reguli uniforme de taxare vamală și de control al calității produselor și serviciilor oferite de platformele din afara UE, firmele românești fiind concurate neloial.
Impactul imediat al platformelor asiatice asupra economiei locale
- 77% dintre firmele românești se așteaptă ca în următoarele 12 luni activitatea comercială să le fie afectată de platformele internaționale în principal prin scăderea vânzărilor.
- 75% dintre respondenți avertizează că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de Temu, AliExpress, Trendyol și Shein.
- 73% dintre respondenți anticipează diminuarea profitului, iar 43% confirmă scăderea numărului de clienți.
- În același timp, 71% semnalează o posibilă creștere a produselor de slabă calitate pe piață, afectând experiența consumatorilor și imaginea întregului sector de comerț online românesc.
- Temu, Trendyol și Shein sunt în topul celor mai cunoscute platforme marketplace internaționale în rândul respondenților, devansate doar de către rețeaua socială Facebook
- Temu și Aliexpress au cel mai mare impact în rândul revânzătorilor și a companiilor mici din România.
- Shein și Trendyol afectează cel mai mult companiile care comercializează haine, încălțăminte și accesorii.
Previziuni sumbre și temeri pentru 2025
Antreprenorii români se așteaptă la continuarea declinului: 32% din totalul comercianților afectați previzionează scăderea vânzărilor și în acest an, iar aproape 1 din 4 producători locali care își comercializeazăproduseleacuză concurența neloială a platformelor asiatice prin prețurile de „dumping” practicate și neplata taxelor datorate bugetului național.
Cercetarea arată că peste jumătate dintre companiile românești consultate așteaptă măsuri concrete de la autoritățile naționale și europene:
- 65% cer programe dedicate IMM-urilor pentru adaptarea la transformarea digitală și inovare.
- 62% solicită obligarea platformelor asiatice să respecte integral legislația națională și UE de protecție a consumatorilor.
- 61% vor aplicarea acelorași impozite pe care le achită firmele românești.
- 55% susțin introducerea taxelor vamale pentru toate bunurile importate din afara UE, indiferent de valoarea coletului.
Ce solicită mediul de afaceri autohton?
„Mesajul antreprenorilor locali consultați prin acest studiu este clar: vrem condiții nediscriminatorii pentru toți jucătorii. Atât timp cât comercianții români plătesc integral TVA, taxe vamale, taxe pe muncă și respectă standardele UE și legislația națională, nu putem accepta ca aceleași reguli să fie opționale pentru platformele din afara Uniunii”, declară Cristi Movilă, președintele ARMO.
Contribuția sectorului local de comerț electronic rămâne esențială
Conform ARMO, în 2024, comerțul electronic a generat în România o cifră de afaceri echivalentă cu 3,4 % din PIB, cu potențial de convergență spre media europeană de 4,2%. Peste 72% dintre internauți au cumpărat online anul trecut, evoluție susținută de creșterea conectivității în mediul rural (67,3% rată de adopție). Pentru ca acest motor de digitalizare și venituri fiscale să continue să funcționeze, este nevoie de un „level playing field” real, nu doar declarativ.
„Fiecare euro pierdut prin neplata taxelor de către platformele non-UE este un euro pe care statul îl recuperează de la antreprenorii români corecți. Dacă nu închidem aceste portițe, riscăm să pierdem un ecosistem digital care astăzi contribuie decisiv la modernizarea economiei românești”, subliniază Cristian Pelivan, Director Executiv ARMO.
Metodologie
Studiul “Impactul platformelor internaționale asupra comerțului din România” a fost comandat de ARMO și realizat de către MIA Marketing prin interviuri telefonice asistate de computer (CATI) în perioada 28 aprilie – 13 mai 2025, pe un eșantion de 511 firme: 227 micro-întreprinderi (0–9 angajați), 186 firme mici (10–49 angajați) și 98 firme medii (50–249 angajați). Respondenții au fost persoane de decizie responsabile cu strategia de dezvoltare și activitățile comerciale. Marja de eroare este de ± 4,3 % la un nivel de încredere de 95 %.
